Violența în familie este o problemă din ce în ce mai stringentă în România. În ultimii trei ani sunt creșteri semnificative la numărul de ordine de protecție emise de polițiști, ceea ce înseamnă că și numărul victimelor a crescut cu câteva mii de la un an la altul.
Potrivit datelor obținute în exclusivitate de EVZ, dacă în primele luni ale anului 2020 au fost emise 6.313 ordine de protecție, în aceeași perioada a anului 2021 deja vorbim de 7.818 astfel de ordine, ca anul acesta în primele luni să vorbim de 8.313 astfel de ordine. Practic în ultimii doi ani numărul de ordine de protecție emise a crescut cu aproape 30%, cu 2000 de victime mai mult ca în 2020 au cerut ajutorul în 2022 autorităților pentru a fi protejate de agresori.
A crescut alarmant numărul victimelor violenței domestice
Deși legea cu privire la protecția victimelor violenței domestice nu s-a modificat, totuși cei care au ordine de protecție sunt monitorizați din luna octombrie prin brățări electronice, desigur că nu în toată țara. În prima etapă, 2022 – 2023, acesta va fi implementat la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea, în a doua etapă, în anul 2024, la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea, iar în a treia etapă, în anul 2025, la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județele amintite și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea. „Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.
Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță”, arată reprezentanții MAI.