Exclusiv. Ucrainenii, de-a alba-neagra cu măsurătorile pe canalul Bâstroe! Turcescu: Suntem fraierii fraierilor. Video

Deși oficial Ucraina și-a dat acordul ca autoritățile române să facă măsurători pe brațul Bâstroe, în realitate verificarea dragării nu prea se realizează. În primul rând că verificările se tot amână, apoi controlul nu se va face exact la kilometrii indicați de partea română.

Autorităţile ucrainene au transmis părţii române că sunt dispuse să facă măsurători doar pe sectorul cuprins între km 11 şi km 22 al Braţului Chilia şi pe canalul Bâstroe, dar cu nave şi experţi ucraineni. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță la rândul său că la bordul navelor vor fi primiți doi experţi români, însă până în prezent nu au transmis data la care vor începe măsurătorile.

De ce se tot amână verificarea?

Pe marginea intens dezbătutei probleme a canalului Bâstroe, jurnalistul Robert Turcescu a luat poziție, în podcastul său zilnic din studioul EVZ-Capital. Acesta și-a declarat stupefacția că decidenții ignoră cu bună știință interesele statului român.

„Ia luați un calendar. Nu ziceau că pe data de 15 ne lasă să măsurăm adâncirea dragării pe care au făcut-o ei? Nu că suntem luați de proști, suntem fraierii fraierilor în acest moment. Ucrainenii se uită la noi ca la niște gâze. <Ce vor ăștia? Să măsoare? Să ne mai aștepte>. Atâta aroganță mie nu mi-a mai fost dat să văd până acum. N-o mai iau pe asta că noi îi ajutăm, e o chestiune creștinească. Aici este vorba de o relație între state. Statul ucrainean încă e un stat. În cadrul acestor relații bilaterale, ba chiar de bună vecinătate, în momentul în care noi solicităm o chestie minoră, vrem să vedem ce se întâmplă acolo, ar fi fost nu că de bun simț, ar fi fost în uzul diplomatic, în uzul relațiilor bilaterale să spună, poftiți dragi români, măsurați ce vreți voi, poate am exagerat cu adâncirea canalului, poate nu".

Turcescu: Ne-am distrus avantajul tactic excepțional al canalului Sulina

În continuare, cunoscutul om de televiziune a criticat poziția ezitantă a statului față de atitudinea Ucrainei în problema Bâstroe.

„Disprețul pe care ni-l arată, atenție, la care autoritățile române sunt inerte... singurii care mai miaună sunt ăia de la Ministerul Transporturilor. În ce formulă? Pe pagina de Facebook a lui Grindeanu. (...) Dați comunicate oficiale, că de-aia nu vă bagă nimeni în seamă. A, sau poate nu vreți să vă bage cineva în seamă. În fapt, doamnelor și domnilor, la ora la care discută, dragi prieteni, statul român e mut, mut și prost în relația cu Ucraina. De ce spun că este și prost?", a afirmat Robert Turcescu.

Jurnalistul și-a explicat caracterizarea de „prost" aplicată statului prin felul în care acesta a tolerat pătrunderea cerealelor Ucrainei - care nu respectă înaltele standarde UE cerute tuturor țărilor - membre - în defavoarea agriculturii autohtone și a fermierilor români. Fermierii stau cu cerealele în hambare și au suferit pagube mari din cauza concurenței cerealelor din țara vecină. Moderatorul podcastului a mai observat că statul nu a știut să profite de imensul avantaj tactic și economic pe care l-ar fi putut avea canalul Sulina în contextul războiului de la granițe. „Ne-am distrus avantajul tactic excepțional al canalului Sulina".

Invitatul din fiecare joi în emisiunea lui Robert Turcescu, jurnalistul și scriitorul Octavian Hoandră, a remarcat în context că românii sunt simpli spectatori, căci negocierile importante în toate marile proiecte se poartă în ascuns, ei fiind informați abia ulterior și în mod incomplet. „Iohannis ar trebui să vină în Parlament să explice, noi aflăm după de decizii", a conchis Tavi Hoandră.

Ceaușescu

Absolvent și doctor în istorie, Toma Roman jr. reconstituie din interviuri un portret al lui Nicolae Ceaușescu. Așadar, Ceușescu este descris de apropiați ai săi, oameni care au avut funcții instituționale importante, rude, cunoscuți conjucturali. Aproape toți, în ciuda nivelului de cultură diferit, a studiilor avute sau a relațiilor partinice cu dictatorul, ajung la aceleași concluzii asupra cuplului care a condus România între 1965-1989. Multe dintre mărturii sunt inedite și constituie un portret neretușat al lui Nicolae Ceaușescu și al soției sale. Ștefan Andrei, Cornel Burtică, Emil Bărbulescu, Iosif Banc și alții au descris în aceste mărturii caracterul și obiceiurile cuplului care a condus România în ultimii 25 de ani de dictatură comunistă. Volum recomandat de Evenimentul Istoric!