Costurile scăzute pentru tratarea și valorificarea deșeurilor au făcut din România - un stat eșuat după cum l-a catalogat destul de recent președintele Iohannis, o destinație din ce în ce mai atractivă pentru marii producători de deșeuri din Europa Occidentală, importurile de de gunoaie, prezentate de cele mai multe ori sub acoperirea de produse second-hand, luând amploare.
A fost nevoie ca o echipă a BBC să ia urma exporturilor ilegale de gunoaie, prezentate ca deșeuri, din Marea Britanie până la Sintești sau groapa de gunoi de la Ulmeni-Oltenița, pentru ca subiectul să revină în dezbaterea publică de la noi.
Ce dovadă mai bună ne trebuie că importatorii de gunoaie, prezentați de ministrul Mediului, Tanczos Barna, ca parte a crimei organizate, sunt tolerați de statul „eșuat” decât faptul că Garda Națională de Mediu nu este prezentă în toate punctele de trecere a frontierei de stat, cum este Direcția Generală a Vămilor, și nici nu există cadrul legal în baza căruia comisarii de mediu sa-și desfășoare activitatea după orele de program?
Totodată, până în ziua de azi, comisarilor Gărzii Naționale de Mediu nu li s-a permis să constate și să cerceteze infracțiunile din cuprinsul legislației privind protecția mediului din oficiu, în baza propriilor observații, ci doar în urma unor solicitări oficiale.
Inițiativa de marți
Pentru rezolvarea acestor chestiuni „delicate”, deputații Bogdan-Alexandru Bola și Alexandru Kocsis-Cristea au depus marți la Parlament un proiect pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.195 din 2005 privind protecția mediului.
„Dorim să permitem comisarilor gărzii de mediu să constate și să cerceteze din oficiu infracțiunile ce țin de legislația mediului, nu doar să acționeze în urmă unor solicitări oficiale așa cum se întâmplă acum”, a declarat deputatul Bogdan-Alexandru Bola.
Cei doi deputați precizează că, în urma numeroaselor discuții pe care le-au purtat cu procurorul Teodor Niță, specializat în infracțiuni de mediu și cu mare experiență în domeniu, au constatat existența unor formalități reduse la minimum privind controlul transporturilor de
deșeuri la punctele de trecere a frontierei, precum și alte multe aspecte care fac imposibilă punerea în aplicare a unor norme de mediu.
Concluzia specialiștilor:
Lipsa investițiilor în echipamente de scanare și detecție din punctele de trecere a frontierei gestionate de Poliția de Frontieră, fac din România o țintă predilecta a acestor tipuri de infracțiuni.
De asemenea, un punct nevralgic îl reprezintă nivelul limitat de control al autorităților mediu în punctele de trecere a frontierei, din cauza efectivului redus de personal specializat pentru asigurarea permanenței.
Ce nu se întâmplă?
De exemplu, prin clasificarea deșeurilor drept bunuri second-hand, acestea nu mai cad sub incidența reglementărilor internaționale privind deșeurile și pot fi introduse în țară și comercializate fără probleme.
„Cele mai întâlnite sunt deșeurile electronice și piesele uzate provenite de la autoturisme care sunt adesea prezentate ca fiind bunuri second-hand și, ulterior, introduse in circuitul comercial sau reciclate ca bunuri in acest regim”, au constatat deputații Bola și Kocsis.
Ei solicită Guvernului, prin initiativa legislativă șă emită o hotărâre prin care să limiteze numărul punctelor de trecere a graniței pentru deșeuri și produsele susceptibile de a fi deșeuri.
De asemenea, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să fie obligat să adopte de urgență, prin ordin de ministru, nomenclatorul produselor susceptibile a fi deșeuri.
De ce este România atractivă pentru gunoaie
Se estimează că peste 7000 de tone de deșeuri ilegale au intrat anul acesta în România și, probabil, cantitatea este mult mai mare din moment ce în statele vest europene neutralizarea unei tone de deșeuri este mult mai scumpă.
„Trebuie să ne uităm că deșeurile aduse în România sunt deșeuri greu neutralizabile. Dacă te costă 500 de euro - 1.000 de euro neutralizarea (n.r - pe tonă) este mult mai ușor să îl aduci în România cu un sfert din această sumă”, declara în vară Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu.
Câteva succese
De la începutul anului până la jumătatea lui august, polițiștii de frontieră, în colaborare cu autoritățile în protecția mediului, au descoperit și oprit, în total, aproximativ 3.700 tone de deșeuri care urmau să ajungă în România.
7 mai - 10 containere provenite din Germania cu diferite tipuri de deșeuri - de la hârtie până la plastic - au fost descoperite în Portul Constanța.
31 mai - au fost găsite 10 tone de deșeuri din sticlă care erau încărcate din Grecia și care aveau ca destinație o societate comercială situată din județul Călărași.
10 iunie - 20 de tone de masă plastică provenită din Grecia și care urma să ajungă la o firmă din Giurgiu au fost descoperite la graniță.
11 iunie - Peste 16 de tone de deșeuri au fost descoperite la frontieră de polițiștii de frontieră bihoreni, constând în îmbrăcăminte și încălțăminte, pentru care șoferul nu a putut prezenta documente necesare importului.
Pneurile nu pot fi importate legal, dar samsarii de deșeuri le ascund în acte în transporturi de produse second-hand sau în produse prezentate ca „materii prime”
Pneurile nu pot fi importate legal, dar samsarii de deșeuri le ascund în acte în transporturi de produse second-hand sau în produse prezentate ca „materii prime”
22 iunie - La Vama Borș au fost identificate 46 de colete de textile uzate pentru reciclare în cantitate de 2.300 kilograme, 23 mașini pentru tăiat și două standuri metalice, expediate din Belgia către o societate din județul Bihor, printr-un transport. Toate erau deșeuri ilegale.
26 iunie - 12.914 kilograme deșeuri din alamă, pentru care șoferul nu au putut prezenta documente de transfer conform prevederile legale în vigoare, la Punctului de Trecere a Frontierei Calafat.
3 august - Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă Constanța au descoperit o barjă dintr-un convoi de șase care trebuia să transporte cereale, sosite în portul Cernavodă, din direcția Serbia. Barja cu deșeuri avea 1.054,6 tone de marfă.