Una dintre cele mai impresionante povești din timpul anilor de teroare din comunism a fost relatată de un fost deținut politic. În exclusivitate pentru evz.ro, acesta a dezvăluit un secret ascuns timp de peste 60 de ani
O întâlnire cu un veteran al închisorilor din comunism mi-a prilejuit aflarea uneia dintre cele mai impresionante povești din perioada de teroare, instaurată în timpul anilor 50, în România. Ion Baurceanu, acum în vârstă de 89 de ani ne-a povestit cum a cunoscut-o pe Gertud Bader, o adolescentă care, la 17 ani, a fost arestată pntru că a ajutat zeci de deținuți de la Penitenciarul Gherla.
Foștii deținuți au denumit-o: „Îngerul închisorilor comuniste”. Alții, au spus despre ea că a fost o adevărată eroină. Mai ales că și-a riscat viața pentru a-i ajuta pe deținuții politici încarcerați la Penitenciarul Gherla.
Însă, peste ani, Ion Baurceanu a relatat, în exclusivitate pentru evz.ro, cum a fost trădată chiar de către unul dintre cei pe care l-a ajutat.
„N-am cunoscut-o personal, dar o vedeam și comunicam cu ea prin fereastra celulei 87, în care eram închis. Am corespondat cu ea abia după 1989, iar în 2013, după 55 de ani, m-a sunat și i-am auzit vocea”, povestește, acum Ion Baurceanu.
Greti, așa cum i se spunea în familie, a fost o elevă rebelă și locuia în casa părinților, situată peste drum de Penitenciarul Gherla.
Exclusiv. Ordinul secret al generalului Iulian Vlad. Mărturia unui fost deținut politic despre fostul șef al Securității / VIDEO
Exclusiv VIDEO. Fostul deținut politic care înfruntă Coronavirus. Drama care îl scoate zilnic din casă
La sfârșitul anilor ’50, ea a găsit o modalitate ingnioasă prin care a reușit să schimbe mesaje cu câțiva deținuți ce primiseră pedepse grele pentru „uneltire contra orânduirii socialiste”.
Ideea i-a venit în decembrie 1956, în ziua de Crăciun, atunci când a auzit colinde de la ferestrele închisorii. Avea doar 15 ani.
A doua zi a trecut cu bicicleta pe strada din fața penitenciarului și a fluturat o batistă. Gestul său a fost reperat de deținuți, în mare parte studenți, care au răspuns cu flutarea batistelor de la ferestre.
De la fereastra casei, ulterior, a făcut același gest, iar de la una dintre celulele închisorii a văzut un cearșaf înnodat. A scris un mesaj, și ea, pe o bucată de pânză alba în care întreba ce reprezintă. „Alf. Morse”, a primit răspunsul scris, tot pe o bucată de pânză.
Atunci i-a venit idea să învețe alfabetul Morse. L-a convins pe un impegat de mișcare de la CFR că îi trebuie la școală iar acela i-a dat o carticică îndrumătoare.
Așa a început să comunice cu deținuții.
Ion Baurceanu spune că folosea un prosop făcut sul pentru a comunica prin codul Morse. Dispunerea prosopului pe orizontală însemna o linie, iar pe verticală, un punct.
Senzaționala întâlnire a actorului Mitică Popescu, deținut politic în lagărul de la Periprava, cu viitorul său socru, Părintele Nicolae Bălănuță
A murit TORȚIONARUL CU CIOCANUL de la Gherla. Pentru modul în care își chinuia victimele urma să fie judecat
Greti urmărea mișcările de la fereastra camerei sale. Le răspundea deținuților printr-o modalitate ingenioasă: când trăgea perdeaua de sus însemna punctul, iar când trăgea perdeaua de jos reprezenta linia. Atunci când încheia un cuvânt, scutura puternic draperiile.
„Unul dintre deținuți era mai înverșunat și i-am spus că o pune în pericol pe fată dacă observă cei de la penitenciar. L-au și mutat din celula noastră gardienii, atunci când au observant ceva, cred. Dar el a continuat să comunice cu fata. Mai erau și lichele printre noi care își vedeau interesul sau care făceau jocul comuniștilor”, a mărturisit, în exclusivitate pentru evz.ro, Ion Baurceanu.
Cert este că, susține fostul deținut politic, la un moment dat a avertizat-o pe fată, tot prin alfabetul Morse.
„Mi-am dat seama că e în pericol și încercam s-o avertizez să nu mai ia legătura cu deținuții. Nu îți puteai bate joc de destinul unui copil”, a declarat Ion Baurceanu.
Cu toate acestea, schimbul de mesaje a continuat. Prin intermediul fetei, mulți deținuți au reușit să comunice cu rudele, iubitele…
Deţinuţii i-au transmis numele şi adresele soţiilor su iubitelor şi a început să le trimită acestora cărţi poştale, ilustrate în care le anunţa să vină la Gherla.
Rudele sau apropiații trebuia să vină la cimitirul catolic de sub zidurile închisorii, la o anumită oră când cei închişi le puteau vedea, cu un buchet de trandafiri galbeni și se prefăceau că se îngrijesc de câte un mormânt.
Cărţile poştale le punea în cutii din Dej, Huedin și Bistrița semnate cu numele abatelui Faria, bătrânul călugăr închis, din romanul „Contele de Monte Cristo”.
Greti a fost arestată pe 8 august 1958. Avea 17 ani și a primit o condamnare de 7 ani de închisoare. A ispășit aproape doi ani, la pnitenciarele din Cluj și Miercurea Ciuc.
În fișa de încarcerare, la descrierea „infracțiunii” săvârșite de ea se menționează: „A semnalizat prin semne morse la definirea evenimentelor politice”.
Ea a fost grațiată, în 1960, pe baza unui memoriu făcut de avocatul său, care menţionase că era minoră şi nu reprezintă nici un pericol pentru statul român. A mai stat, însă, câteva săptămâni și la Penitenciarul Gherla, înainte să fie eliberată, pe 2 martie 1960.
Despre viața ei, Greti a povestit abia când s-a reîntors în țară, după un exil îndelungat, în Germania.
Gertud Bader a spus jurnaliștilor de la pressone.ro că, la câțiva ani după eliberarea din închisoare, l-a întâlnit pe soțul ei Benjamin Czell care provenea dintr-o familie bogată.
În anul 1900, tatăl și unchiul său au achiziționat fabrica de bere din Cluj și au înființat marca Ursus.
Cei doi s-au căsătorit, au avut un copil, iar în 1970 și-au depus actele pentru plecarea în Germania. Banii erau plătiți de statul vest-german, între 1.500 și 10.000 de mărci de persoană, în funcție de studii și calificare, și intrau în conturile BRCE (Banca Română de Comerț Exterior).
În anul 1973, Greti a părăsit România alături de soțul, copilul și socrul ei, fiind obligată să renunțe la cetățenie.
Cei doi soți au urmat o școală dentară la Nürnberg, apoi au lucrat în domeniu. Apoi, și-au deschis un magazin de antichități la Bamberg.
Acum câțiva ani, Greti, acum în vârstă de 79 de ani, s-a întors în țară, la Cluj, pentru a-și îngriji soțul, grav bolnav, care suferă de Alzheimer.
(Fotografii: crimelecomunismului.ro, pressone.ro)