Invitatul jurnaliștilor EVZ Robert Turcescu și Dan Andronic a criticat atitudinea autorităților în chestiunea canalului Bâstroe, care lasă deoparte interesele naționale sub pretextul că Ucraina, țară aflată în război, trebuie ajutată. „Ce treabă are solidaritatea cu protecția Deltei Dunării?", a punctat fostul demnitar de la portofoliul Externelor, care a amintit că de la debutul războiului, România a transportat 13 milioane de tone de cereale ucrainene, un ajutor extraordinar oferit țării vecine agreate de Federația Rusă.
În calitate de fost ministru de Externe în guvernul Ponta, Titus Corlățean a dezvăluit cum se derulează negocierile de culise în toate dosarele importante. Un actor important este, în viziunea fostului demnitar, poziția Uniunii Europene și a instituțiilor sale cheie.
„E foarte simplu să vorbești cu un premier, cu un cancelar, cu un ministru la Paris și să-i spui: mon cher, avem următoarea situație și te rog să mă ajuți. Aici trebuie stopată chestiunea. Comisia Europeană, în care aveți și voi un cuvânt de spus, are și cancelarul, să-și facă meseria. Apropo, avem și un comisar din România (n.red. - Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi), n-am mai auzit nimic. Dacă știi să discuți, rezolvi (...)", a mai observat vicepreședintele PSD.
„O astfel de poziție era necesară pentru a stopa și a clarifica. Poate venim noi de pe Marte și nu înțelegem cursul istoriei, dar hai să verificăm dacă avem o relație bilaterală bazată pe respect reciproc și loialitatea relației pentru tot ceea ce facem noi pentru voi. Noi n-am condiționat, n-am cerut nimic, dar respectați sensibilitatea, hai să verificăm. O astfel de chestiune se face întotdeauna discutând și cu partenerii și aliații. Pentru că e mai greu să-i faci să înțeleagă doar spunând public Stopați. Vorbește-le, explică-le. Ai misiuni, ai ministru", a completat acesta.
Titus Corlățean: Ne spun că nu înțelegem comandamentele
În aceeași intervenție, fostul ministru de Externe a amintit că Ucraina a fost foarte ajutată de România în 2014, când Federația Rusă a anexat Crimeea. Titus Corlățean a dat detalii despre inițiativa sa în comisiile juridice internaționale, care s-a soldat cu recunoașterea la nivel internațional a Rusiei ca stat agresor.
„În 2014 am adoptat definiția juridică pe 5 puncte a Rusiei ca stat agresor. (...) Eu îmi pot permite să vorbesc cu prietenii ucraineni că ei știu ce am făcut pentru ei. Să le spun, băi faceți o greșeală fundamentală și atenție, nu ne stârniți! Pot să discut cu orice occidental. Credeți că eu nu discut la Washinthon sau pe unde merg aceste chestiuni? Le discut.
Am fost acum trei săptămâni la Washington și am discutat ce trebuia discutat. Să fie foarte clar, dacă unii dorm pe ei în statul român și nu discută cu partenerii, să le explice și doar primesc eventual niște chestiuni și spun: Șefu, înalte comandamente. Hai să vedemc ce facem. Ăla, ăla, ăla, ia mai tăceți, tragem frână de mână. Nu merge așa. (...) E nevoie de un respect pentru efortul României. Decidenții se joacă cu interesele statului. Ne spun că nu înțelegem comandamentele", a opinat politicianul cu referire la obediența politicienilor de la vârful statului față de marile puteri.
Parlamentul, în silenzio stampa
Moderatorul Robert Turcescu a specificat că din punct de vedere tactico-militar, „controlul gurilor Dunării este un avantaj extraordinar de important".
Chestionat de jurnalistul Dan Andronic dacă a semnalat toate informațiile pe care le are, ca fost ministru de Externe, Comisiei de Politică Externă a Parlamentului, Titus Corlățean a declarat: „Noi, la Parlament, ca și în alte situații, am primit zero informații. Am luat-o de jos în minister, ca referent de specialitate doi. (...) Eu nu gândesc cu idee de pesedist aici, ci ca om care a muncit 29 de ani pentru țara numită România. Or din această perspectivă știu regulile meseriei".