Un uriaș continent - al doilea ca mărime din lume -, unde printre zecile dialecte vorbite de influentele triburi ancestrale și-a făcut loc și dulcele grai românesc. Adus de puținii, dar întreprinzătorii noștri conaționali care s-au aciuat în Africa și trăiesc de pe urma propriilor afaceri. Sau ”propovăduit” de sutele de mii de studenți africani care, în vremuri comuniste, au studiat în universități de pe la noi.

Sunt state în care mii de localnici vorbesc românește, unde alte câteva zeci au neveste românce cu care au copii. Poate și de aceea, unii au mers până într-acolo încât nu s-au ferit să vorbească despre continentul african ca despre un pământ românesc.

Evenimentul zilei a stat de vorbă cu Sorin Bouaru, secretar general al Uniunii Camerelor de Comerț Bilatrale din România, care ne-a explicat cum se trăiește în pandemie în acea parte a lumii - un loc a șamanilor-vindecători -, sau care mai este ”mersul” afacerilor dintre noi și ei, cam puse pe ”butuci”.

Vreo 100.000 de români împrăștiați pe 30.000.000 de kilometri pătrați, în 54 de țări

Africa nu a fost și încă nu este o țintă a românilor care vor să-și caute un alt drum în viață. Nu este viața pe care să o dea la schimb pe cea trăită acasă. Pe continentul străbătut de Nil, cel mai lung fluviu din lume, târâm care are și cea mai mare întindere deșertică de pe Terra, Sahara, românii nu se prea înghesuie să se ducă. Chiar și așa, vreo 80.000, poate 100.000 dintr-ai noștri s-au răspâdit în cele 54 de state prinse într-un puzzle uriaș de peste 30.000.000 de kilometri pătrați. Fiecare cum a avut norocul. Unii într-o țară mai bogată, alții într-un stat scăladat în sărăcie sau în războiaie tribale.

Acum, însă, pe toți îi leagă nu numai originile, ci și pandemia care a răvășit o lume întreagă. Și îi mai leagă ceva: prietenia cu africanii care le vorbesc limba, învățată perfect în anii de studenție și de practică profesională făcute în România. Așa, micii comunități de români i se mai adaugă alțe câteva sute de mii de vorbitori de română. ”Sunt tot un fel de români. Cei mai mulți au neveste românce și copii jumătate români”, ne spune Sorin Bouaru, expert în probleme africane

Românii au afaceri de succes

Dar cum trăiesc cei aproape 100.000 de români de acolo, la peste 12.000 de kilometri distanță de țara lor natală? Cum trec peste pandemie? Sunt medici, dentiști, ingineri, patroni de restaurante și hoteluri, consultanți, au afaceri în domeniul aeronautic, ba chiar dețin avioane, conduc școli. Și mai sunt și foarte multe neveste de africani care nu muncesc și stau acasă cu copii. După șocul de început al primului val pandemic, pe care l-au resimțit precum întreaga planetă, statele africane s-au repliat și au reușit să blocheze cumva virusul ucigaș. Și-au închis țările, au introdus reguli stricte: mască, distanțare fizică, intervale orare de deplasare. Și, de curând, testele anti-COVID-19 și vaccinul, indiferent de producător. Uriașul avantaj al celor mai multe țări de pe ”continentul negru” a fost și continuă să fie influența pe care au avut-o statele care i-au colonizat.

Combinația unui sistem sanitar: medicii, vracii, seul de animale și vaccinul ugandez din plante

”În metropolele africane care au chiar și 15 milioane de locuitori, măsurile sanitare și regulile impuse sunt respectate cu strictețe. Nu este nevoie de armată și de cine-știe-ce amenințări. La țară, în cătune, lucrurile stau altfel, sunt ceva mai relaxate. Ca peste tot. Dar, una peste alta, pandemia este sub control: se poartă mască, lumea se testează, se vaccinează, respectă indicațiile autorităților.

Sistemul lor sanitar care dispune de spitale moderne și bine dotate, are trei componente. Cel care funcționează după principiile comunității europene, atent supravegheat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Mai există și varianta bazată pe tratamente din plante naturale, la care oamenii apelează cu mare încredere. Adică sunt medici care prescriu doar ceva natural. Și mai sunt șamanii, acei vraci, intermediari între oameni și lumea spiritelor, care pot trata boli.

Firește, mai este și ”medicina de casă” în care grăsimea diferitelor animale, să zicem de șarpe boa, plantele fierte sau zeama de fructe combinate într-un fel sunt folosite ca medicamente. Uganda chiar pregătește propriul vaccin homeopat, din plante”, ne-a explicat Sorin Bouaru, secretar general al Uniunii Camerelor de Comerț Bilatrale din România.

Dacă cu pandmia se mai descurcă, românii de acolo și prietenii lor africanii nu-și explică de ce statul român a făcut un mare pas înapoi în relațiile economice dintre România și statele africane. În timp, între 1998 și 2003, foarte multe ambasade s-au închis și, o dată cu ele, au ”murit” treptat și legăturile comerciale cu instituțiile statelor în vârful cărora sunt și africani vorbitori de limbă română. Așa, au ”căzut” afaceri cu motoare, cu mașini, cu semințe, cu locomotive, cu piese de schimb. Cu orice. De aceea, românii de acolo, din Africa, se simt acum abandonați în comparație cu cei care trăiesc exact sub ochii comunității europene.

”Ca să scoată un act oficial, românii sau africanii care au români în familie, sunt obligați să facă mii de kilometri, să traverseze țări”

”Acum, în ditamai continentul avem 30 de diplomați pentru 54 de țări. Mai avem vreo zece misiuni diplomatice acolo. E de râsul lumii. Ce pot să facă oamenii ăia la o așa suprafață și la o așa populație uriașe? S-au închis ambasade și astfel s-au rupt legături și nimeni nu înțelege de ce. E un soi de abandon al propriilor cetățeni. Ca să scoată un act oficial, românii sau africanii care au români în familie, sunt obligați să facă mii de kilometri, să traverseze țări. Să piardă cinci-șase zile pe drumuri. Și asta cu costuri financiare uriașe. Hai să îi ajutăm! Hai să redeschidem Africa! Înființăm ”case românești”, platforme on-line prin care se le ținem vie cultura. Reinființăm misiuni diplomatice. Așa și ajutăm românii care vor putea face mici afaceri, și redeschidem o piață pierdută unde locul ne-a fost luat de Turcia, de China, de India. Acolo e un potențial uriaș pentru România. Sunt zăcăminte de cupru, cobalt, bauxită, petrol...De se să nu luăm ieftin? Și ei, africanii, ne invită să venim, să le fim parteneri. Trebuie doar ca statul român să răspundă invitației și toți vor câștiga. De la românul obișnuit care stă acolo, până la statul român”, a mai spus Sorin Bouaru.

Ceușescu, Hagi și Halep, ”ambasadori” pe continentul african

Dacă vreodată Africa ne va redeveni un partener economic precum a fost până în 1989, timpul o va arăta. Până atunci, africanii școliți în România, și nu nu numai ei, când vorbesc de România amintesc brusc de Ceaușescu și de Hagi. Și de Halep. Ei sunt, în ochii lor, ”ambasadorii” noștri acolo.

Nici un cuvânt despre noua clasă politică pe care o știu doar de pe internet. Și asta se întâmplă pe un continent în care sute mii de africani vorbesc româna, unde trăiesc foarte mulți localnici care și-au cunoscut nevestele românce la studii, în România. Un loc îndepărtat de lume unde șamanii încă vindecă oameni în ședințe în care intră în transă. Un loc unde 40 de copii ai unei școli au fost bucuroși să învețe imnul țării noastre de la Silviu Gabriel Barbu, fost ambasador la Harare, Zimbabwe, și să-l cânte, chiar de un 1 Decembrie, ziua noastră națională. În semn de respect pentru România.

CITIȚI ȘI: Exclusiv. Țara care revine la viață după 100 de zile de carantină. Masca e o amintire. Cu test rapid se intră la frizer și în restaurant