Evenimentul Zilei > EVZ Play > Exclusiv. Mihai Ceciu, despre orologie, domeniul în care excelează. Cum s-a specializat în Elveția
Exclusiv. Mihai Ceciu, despre orologie, domeniul în care excelează. Cum s-a specializat în Elveția

Exclusiv. Mihai Ceciu, despre orologie, domeniul în care excelează. Cum s-a specializat în Elveția

Pasionat de ceasornicărie, Mihai Ceciu a studiat orologie în Elveția și s-a dedicat unui domeniu caracterizat de precizie, finețe și răbdare. El este proprietarul laboratorului de ceasornicarie Horogivm.

Mihai Ceciu, proprietarul laboratorului de ceasornicarie Horogivm, maestru în orologier, a vorbit în cadrul podcastului moderat de Mirel Curea, la evz.ro, despre marea sa pasiune.

„M-am apucat de ceasuri prin clasa a IX-a, a X-a, atunci era perioada ceasurilor electronice, ceasurilor cu melodii, cu afișaj digital. Le-am desfăcut cu mare curiozitate și am reușit să repar defecte pe care eu le consideram evidente, dar am fost surprins că ceasornicari în vârstă urau aceste ceasuri. Părea că sunt ceasuri care nu au nevoie de reparație și că își vor pierde obiectul muncii. Au apărut după ceasurile electromecanice, cu motor pas cu pas, am descoperit cu plăcere cum funcționau și am făcut analize depanări pe ele. M-am detașat de tot ce a însemnat atunci nivelul de ceasornicărie. Am fost primul cumpărător al unui aparat de control pentru ceasuri electromecanice, descoperind ulterior ceasurile mecanice, care au rămas dragostea definitivă”, a afirmat Mihai Ceciu.

S-a dus la specializare în Elveția, „patria ceasurilor”

El și-a perfecționat arta în Elveția, țară de top în producerea ceasurilor.

„Am ajuns în Elveția prima dată în 1999 la Omega, un curs de două săptămâni care a setat complet tot ce înseamnă calitatea și mi-a schimbat valorile. Am citit cărți traduse în limba română despre meserie și consideram că ceea ce fac este super ok. Veneau comercianții voiajori, rușii, cu tot felul de scule specifice, de schimb, de la ei cumpăram.

Am ajuns în ’99 la Omega pentru un curs de două săptămâni și totul s-a schimbat. Am înțeles cât de importantă este curățenia în laborator, ce înseamnă calitatea ungerii, am înțeles că se lucrează corect sub stereomicroscop. Au fost puse bazele a ceea ce înseamnă orologie elvețiană. Cursurile din România erau în urmă, după vizită mi-am dat seama că eram cu foarte în urmă.

Îmi plăcea prea mult meseria de ceasornicar. Am început petrol și gaze la Ploiești și am renunțat, pentru că nu era pentru mine, am făcut Mecanică Fină la Politehnică. După ce am dat lucrarea de licență, un aparat de control ceasuri, am plecat în Elveția la școala Wostep. Nu numai că a fost scumpă, am rugat cu un an de zile înainte acceptarea plăților eșalonate, a fost îngrozitor de scumpă. Toată perioada facultății am lucrat într-un atelier de ceasuri, încercam să fac acasă.

În 2003 am fost primul est european care a fost admis și care a finalizat cursurile. În 2003 am fost pionier în domeniul acesta. Cu școala Wostep au apărut headhunterii, oamenii care căutau ceasornicari buni, am primit oferte tentante ale unor firme din Elveția. Era varianta cea mai ușoară, dar am spus că nu are sens, că am plecat ca să ridic nivelul lucrărilor mele și m-am întors în țară. în 2004 am deschis atelierul Antic Horologivm, numele l-am găsit în Elveția cu o colegă care vorbea cinci limbi străine și învăța limba latină ca să ajungă profesor. De acolo vine „horologivm” scris cu „v” în loc de „u”. Ulterior au urmat tot felul de cursuri de specializare la mai multe firme, am mers la foarte multe și am văzut diferențele. Peste tot pe unde am mers am căutat soluții tehnice, idei, pentru a le folosi la mine în laborator”, a mai povestit Ceciu, care a continuat.

„Am fost complet descurajat și dezamăgit”

„Am revenit în Elveția, am făcut cursuri pentru a preda și altor ceasornicari, am dat un examen pentru a merge în ultima etapă care însemna restaurare pentru ceasuri cu complicații. Am luat examenul dar din păcate profesorul desemnat pentru noi, mai eram cu o fată din Japonia, a plecat de la școală pentru a deveni independent în Anglia și ulterior a scos un ceas calendar perpetuum cu salt instantaneu. Din februarie 28 sare instantaneu la 1 martie. Este cu memorie mecanică, dar niciunul nu putea face saltul instantaneu, le lua 30 de minute. Așa am rămas fără profesor.

Am fost complet descurajat și dezamăgit pentru că dorința mea de a deveni cel mai bun din domeniu a fost tăiată din lipsa unui profesor. Am încercat să găsesc alte soluții pentru că știam că este o școală pentru ceasornicari din afara Elveției. Am avut nebunia să merg la o școală, un master pentru proiectarea de mecanisme de ceas în limba franceză, pe care nu o știam, și a fost o realizare. La această școală am fost din nou primul om din Europa de Est. acolo merg de obicei elvețienii sau cei care lucrează în Franța și sunt trimiși. Și eu a trebuit să mă angajez în Elveția ca să fiu trimis la cursuri. M-a angajat Ulysse Nardin. A fost singura soluție ca să fiu înscris la școală.

Au făcut pentru mine un post, creat cu o zi înainte, în restaurare. Nu m-au pierdut, am lucrat pentru ei trei ani de zile, am cerut să fiu recomandat să merg la cursuri, la școala de ultim nivel. Lucrarea finală nu a mai fost dată de ei, a fost o perioadă tulbure cu Crimeea și Putin a spus că nu mai importă ceasuri din Europa, Ulysse Nardin exportând puternic în Rusia. Am cerut să plec de acolo și am avut un coleg care mi-a mulțumit, pentru că el ar fi trebuit să fie dat afară.

Lucrarea mea de diplomă a fost dată de orologiu, tema. A fost construirea de la zero a unui mecanism cu niște specificații. După ani de zile, sper ca în ianuarie să încep asamblarea prototipurilor, o să fie cinci piese.

Mecanic nu mă încurcă niciun ceas, dar există o direcție în care a luat-o industria, spun ei pentru a garanta precizia și stabilitatea ceasului. Swatch Group se fereau de monopolul Nivarox, cei care produceau arcul spiral pentru balansier, iar pentru a controla producția lor, le spuneau că le pot livra doar zece piese într-un an. Știau exact că concurenții nu au cum să facă mai multe piese. Au încercat să meargă către alte soluții tehnice și au apărut spiralele sau componente de ceasuri din siliciu, care dacă se sparge nu mai poți face nimic. Norocul este că anumite componente sunt reversibile, putem trece oricând la piese din oțel.”

Specialistul și-ar dori să studieze un ceas celebru care i-a aparținut Regelui Mihai

„Caut să ajung la Casa Regală pentru a face service pe această piesă. Am fost acum cinci ani de zile la o masă cu trainerul de la Audemars Piguet, o fostă colegă de la Wostep, începem să ne cunoaștem toți colegii de la această școală. Am fost la o masă și ei mi-au spus „Știi că regele tău are cel mai scump ceas din lume?”. Nu știam lucrul acesta și există încă o mare dezbatere pe tema aceasta: pozele existente erau alb-negru și nu știm dacă ceasul este din oțel sau aur. Într-o colorizare a apărut și în aur. Fie sunt ambele ceasuri, fie în fotografie a fost colorat ca să pară de aur. Dacă este ceasul de oțel este de departe cel mai scump ceas din lume. (Mirel Curea susține că este ceasul de oțel pentru că l-a văzut personal pe Rege purtându-l)

Din ce știu au fost produse cinci bucăți, Patek Philippe a produs acest cronograf calendar în oțel. Au fost distruse pe parcurs și cred că mai sunt doar două acum. Dorința mea este să ajung să fac service pe acest ceas. Anul acesta voiam să scoatem un ceas omagial pentru Regina Maria, 100 de ani de la încoronare, o piesă unică, lucrată special din aur, mai mulți oameni care au lucrat la proiect.

 

 

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa pont@evz.ro
Publicat in categoriile: EVZ Play
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: