Autoritățile române au anunțat că au confiscat și au ars peste 200 de tone de deșeuri periculoase provenite de la spitalele care au pacienți cu COVID-19. Ceea ce nu se arată este faptul că cei controlați au avut autorizații de la instituții de stat…
Strategia națională și Planul național de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale la nivel național este în stadiul de proiect din anul 2016, nefiind aprobat, în plină pandemie de coronavirus, se arată în documente oficiale.
Cu toate acestea, Poliția Română a anunțat că a peste 200 de tone de deșeuri periculoase provenite de la spitalele care au pacienți cu COVID-19 au fost colectate și arse, în perioada 9 iunie - 1 iulie a.c., de la diferite firme care au încheiat contracte cu instituțiile de stat și au aruncat o bună parte din „marfă” pe câmp.
În comunicatul Poliției Române se arată că acțiunea s-a desfășurat concomitent la producătorii de deșeuri, pe două paliere, atât de la generator spre incinerator/eliminator, cât și în zona de neutralizare/incinerare/eliminare.
În acest context, au fost efectuate 282 de controale și verificări la unitățile sanitare și la agenții economici care efectuează operațiuni în domeniul managementului deșeurilor periculoase infestate cu virusul SARS-CoV-2.
„În cadrul activităților, polițiștii au indisponibilizat 211.652 de kilograme de deșeuri periculoase provenite din colectarea de către diferiți agenți economici, de la unitățile sanitare care asigură asistența medicală a pacienților testați pozitiv”, se arată în comunicatul Poliției Române.
Alertă lângă București. Deșeuri medicale aruncate pe câmp. Focar de infecție COVID
Dezvăluirea ministrului: Motivul pentru care România importă deșeuri
În urma acțiunilor, arată Poliția Română, deșeurile medicale au fost distruse și eliminate în condiții de siguranță, pentru sănătatea publică, iar ulterior, a fost dispusă sancționarea administrativă a operatorilor economici, precum și închiderea temporară a activității unui incinerator.
Astfel s-a reușit evitarea infestării ulterioare cu virusul SARS-CoV-2 prin nedistrugerea și neeliminarea deșeurilor, cu respectarea procedurilor emise de Institutul Național de Sănătate Publică.
Ceea ce nu se spune, însă, este faptul că, în conformitate cu legislația în vigoare, instituțiile responsabile cu gestionarea deșeurilor medicale sunt...
Ceea ce nu se spune, însă, este faptul că, în conformitate cu legislația în vigoare, instituțiile responsabile cu gestionarea deșeurilor medicale sunt, pe de o parte, unitățile medicale dotate cu paturi, adică spitalele - cele care generează aceste deșeuri - și pe de altă parte, Direcțiile de Sănătate Publică teritoriale.
Este important de subliniat faptul că producătorul de deșeuri este responsabil de îndepărtarea și eliminarea finală în condiții sigure a deșeurilor generate. Acest lucru se poate realiza atât prin instalații proprii de eliminare sau prin contracte cu operatori specializați.
Operatorii specializați, adică firmele care se oblige să incinereze aceste deșeuri pentru a nu pune în pericol populația, trebuie să obțină anumite avize, în special de la Direcțiile de Sănătate Publică.
Altfel, spitalele nu ar trebui să le dea pe mână aceste adevărate „bombe biologice”. În acest lanț, anchetatorii cercetează, acum, și cum a fost posibil ca o parte dintre cele 211 tone de deșeuri să ajungă pe câmp.
În luna mai, în 14 județe nu există nicio instalație de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase, se arată într-o lucrare coordonată de prof. dr. Victor Platon, din cadrul Institutului de Economie Națională, „Atenuarea impactului COVID-19, în România, prin gestionarea corespunzătoare a deșeurilor medicale periculoase”.
De asemenea spitalele din 20 de județe nu dispuneau de nicio capacitate centralizată pentru incinerarea deșeurilor medicale periculoase.
Deja, epidemia COVID-19 avea un impact substanțial asupra generării de deșeuri medicale infecțioase. Din România nu au fost publicate date disponibile, dar autoritățile se așteaptau la o dinamică substanțială a deșeurilor medicale infecțioase.
Conform legii, unitățile medicale sunt responsabile pentru colectarea selectivă a deșeurilor medicale, depozitarea temporară, pe termen cât mai scurt posibil, transportul intern în condițiile prevăzute în legislație și eliminarea finală – prin incinerare, a deșeurilor periculoase sau prin depozitare, a celor nepericuloase, asimilate deșeurilor menajere.
Deoarece majoritatea unităților spitalicești nu dispun de instalații de incinerare performante pentru deșeuri periculoase, aproape 70% dintre acestea au contractat servicii ale unor firme specializate.
Aceste firme specializate, însă, trebuia să aibă avize de specialitate de la Direcția de Sănătate Publică pentru a încheia contracte cu spitalele...
„În ceea ce privește reglementarea unitară la nivel național prin intermediul unei strategii, trebuie precizat că, în anul 2016, Ministerul Sănătății a redactat o propunere de Hotărâre de Guvern privind Strategia națională și Planul național de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale la nivel național. Acest document a rămas în stadiul de proiect, nefiind aprobat nici până în prezent”, se arată în Lucrarea de cercetare coordonată de profesorul Victor Platon, publicată pe rețeaua München RePEc (MPRA), aflată sub tutela Bibliotecii Universității din München.
Lucrarea arată că deșeurile medicale reprezintă o mare problemă, atunci când ajung să fie eliminate împreună cu deșeurile de tip menajer sau deversate în rețeaua de canalizare.
Potențialul de transmitere al bolilor contagioase este foarte mare în acest caz.
În mai 2020, se discuta despre distribuirea a 2 milioane de măști și mănuși de unică folosință, halate de unică folosință, șorturi, combinezoane, ochelari sau vizieră protecție ochilor, costume speciale de protecție pentru medici, precum și alte echipamente de protecție
Toate acestea au devenit deșeuri la scurt timp de la folosire și au generat cantități extrem de mari, față de perioada anterioară.
Drept urmare, au trebuit eliminate pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu COVID-19.
Volumul acestor echipamente de protecție este mare, în unele cazuri, este vorba de milioane de bucăți lunar.
Specialiștii arată că evoluția infecțiilor cu COVID-19 din anul 2020 a pus în evidență o serie de slăbiciuni ale sistemului medical românesc care au favorizat răspândirea infecției la personalul medical, alte persoane sănătoase, la persoane internate în spitale cu alte afecțiuni etc.
De aceea, susțin cercetătorii, este important de eliminat aceste deficiențe și de creștere a nivelului de protecție față de infectarea cu agenți patogeni cu grad ridicat de contagiune.