Dan Andronic: Tăcerea colonelului Dragomir (foto) să fie motivul pentru care dosarul Revoluției, faza Sibiu, nu este nici acum terminat? Pentru că eu știu că este printre puținele locuri în care nu s-a luat o decizie la nivel de Instanță. Că doar dosarele „Sibiu” şi „București” au mai rămas.

Gen. Ilie Botoș: Eu cred că în toate dosarele privind evenimentele din decembrie 1989 nu putem discuta despre o abordare de tip investigativ în sensul cla- sic al cuvântului. În momentul de față toate faptele respective sunt considerate imprescriptibile și pe cale de consecință lămurirea cauzelor sub toate aspectele este obligatorie.

Dan Andronic: Dar oamenii mai dispar și din alte motive, de boală, de bătrânețe… Cum se va afla adevărul, cum vor fi pedepsiți cei vinovați?

Gen. Ilie Botoș: Oamenii mai şi mor, elementele se diluează, capacitatea de a utiliza memoria oamenilor pentru a avea niște informații, niște depoziții de martori, devin din ce în ce mai labile, mai mult lasă locul influențelor și de multe ori ajungi să audiezi persoane care îți dau o depoziție după alte informații, să creadă lucruri care i se sugerează.

Dan Andronic:E clar că lucrurile s-au diluat suficient de mult ca să numai aibă o valoare juridică extrem de puternică.

Gen. Ilie Botoș: Pe de altă parte există și un avantaj pentru organele de anchetă faptul că în momentul de față pentru nici o instituție a statului român aceste lucruri nu sunt clasificate, adică toate datele, informațiile, elementele de probă pot fi solicitate și administrate ușor. Volumul de muncă a fost imens și acest volum de muncă imens nu poate fi acoperit doar cu un număr mic de procurori. Se cere totodată și un nivel de specializare și de expertiză complexă în ceea ce privește operațiunile complexe multipolare de tip război psihologic, dezinformare și operații clandestine.

Generalii Nuță și Mihalea au fost asasinați

Dan Andronic: Dar vorbim de o anchetă care durează de 30 de ani.

Gen. Ilie Botoș: Anchete care durează 30 ani dar au existat inițiative în acest sens. În 1997 generalul Dan Voinea a preluat dosarul din 1989 și a încercat să-i dea coerență investigativă, în sensul că a început verificarea punctuală a fiecărui eveniment în parte cu victime, cu puncte declanșatoare, etc. S-au constituit echipe de anchetă, eu am fost unul din componenții echipei Sibiu, am lucrat și în dosarul Cugir. Separat în cursul anului 1994 am efectuat o comisie rogatorie ordonată de Secția Parchetelor Militare în cazul elicopterului de la Sibiu în 1994. În ancheta de la Sibiu am lucrat în 1998-1999, deci la zece ani după evenimente.

Dan Andronic: Dar acolo parcă erau totuși lucrurile mai simple.

Gen. Ilie Botoș: Vorbim de moartea generalilor Nuță (foto) și Mihalea. Erau lucruri punctuale de lămurit.

Dan Andronic: Și acolo până la urmă s-a tras în elicopter cu o rachetă anti-aeriană?

Gen. Ilie Botoș: Elicopterul a fost dirijat într-un punct unde a fost întâmpinat cu foc. Nu a fost rachetă. Au fost focuri de mitralieră cu armament de calibru semigreu 12,7mm și 7,62mm. Eu am dispus acolo expertiza balistică.

Cine au fost generalii Nuță și Mihalea.

În dimineața zilei de 18 decembrie, Elena Ceaușescu a dat dispoziție generalului Constantin Nuță să transporte la București 40 de cadavre aflate la morga Spitalului Județean din Timișoara. El l-a informat pe generalul Ion Coman, care a stabilit, împreună cu generalii Emil Macri și Velicu Mihalea, un plan pentru scoaterea cadavrelor de la morgă și transportarea lor la București. În ziua de 23 decembrie 1989 cei doi generali au luat trenul de la Arad spre București, dar au fost arestați la Deva și duși la sediul unui regiment de geniu din acest oraș. Acolo ei au fost urcați într-un elicopter, fiind legați cu frânghii de scaune, pentru a fi duși la București. Ambii se aflau într-un elicopter decolat din Deva care trebuia să-i aducă la București, atunci când asupra aeronavei s-a tras cu arme de foc. Generalul Constantin Nuță, adjunct al ministrului de Interne și șef al IGM a murit, odată cu el și generalul Velicu Mihalea, adjunctul său.

Dan Andronic: Sărim acum la moartea generalilor Nuță și Mihalea. Cei doi au fost asasinați?

Gen. Ilie Botoș: Da. În momentul în care a venit comisia rogatorie eu am verificat în teren ipoteza ca elicopterul să fi putut fi lovit de proiectile trase de un dispozitiv al unei unități militare de lângă Vințu de Jos care se afla amplasată pe traiectul de zbor al elicopterului. S-a acreditat inițial versiunea că între elicopter și Centrul de Coordonare Zbor Deva n-a existat legătură radio și, printr-o informație obținută de la un ofițer de aviație, am reușit să identific o notă cu transcriptul comunicațiilor dintre elicopter și punctul de coordonare zbor…

Dan Andronic: Notă care a fost ascunsă până atunci…

Gen. Ilie Botoș: … pe care o avea numai acel ofițer de la regimentul din Sibiu. Mi-a predat-o când i-am solicitat-o și am depus-o la dosarul cauzei.

Dan Andronic: Deci ea nu apărea în acte oficiale…

Gen. Ilie Botoș: Nu, nu apărea în acte oficiale până atunci și nu apărea nici informația că ar fi existat comunicații. Probabil au încercat să nu se administreze aceste probe. Deci, după ce am discutat cu cel care era C.Z. la Deva, la vremea respectivă, mi-a indicat cine are acest document, am vorbit cu ofițerul respectiv, mi-a pus transcriptul la dispoziție, am stabilit cu certitudine elementele orare ale zborului și traiectul de zbor până în momentul în care au avut această legătură. Legătura s-a întrerupt înainte de Vințu. Elicopterul a survolat zona respectivă la distanță mare față de unitatea militară indicată că ar fi deschis foc asupra elicopterului. În momentul în care ar fi trebuit să facă dreapta către Sibiu, să vină spre București, ceva s-a întâm plat, elicopterul a schimbat traiectul de zbor în stânga, a zburat până la Poligonul militar de lân- gă localitatea Micești în apropierea municipiului Alba Iulia, spre direcția Zlatna, unde a încercat să aterizeze, sunt declarațiile de martori, de la militarii aflați în zonă…

Dan Andronic: Adică a încercat să aterizeze…

Gen. Ilie Botoș: … să aterizeze. A aprins proiectorul, era deja întuneric, a aprins proiectorul, a rămas la punct fix un interval de timp, după care a survolat spre creasta Dealului Mamut și dincolo de creastă s-a produs un schimb de focuri.

Din cei doi generali au mai rămas doar o calotă craniană și o labă de picior

Dan Andronic: „Schimb de focuri”, înseamnă că și elicopterul a tras?

Gen. Ilie Botoș: Probabil. E greu de spus dacă s-a tras din elicopter, dar s-a tras în elicopter, s-a tras cu foc puternic, foc de mitralieră. În momentul în care eu am reexaminat rămășițele elicopterului care se aflau în Curtea Unității Militare de Aviație a Regimentului de elicoptere de la Sibiu, în 1994, am descoperit pe o grindă de susținere a blocului de proiectile reactive nedirijate urme de glonț. Am ridicat grinda respectivă, am dus-o la Laboratorul de Expertize Criminalistice și am depus o expertiză balistică și au stabilit calibrul 7,62.

Dan Andronic: A fost pistol mitralieră?

Gen. Ilie Botoș:Pistol mitralieră, pușcă mitralieră sau mitralieră de companie. Orice putea să fie de calibrul respectiv. Însă, pe planșa de bord a elicopterului, examinând procesul verbal de cercetare la fața locului, efectuat imediat după eveniment, în decembrie 1989, se evidențiau și orificii de 12,7. Calibrul 12,7 este propriu unei mitraliere antiaeriană, care putea fi folosită fie pe transportoare amfibie blindate, deși mai puțin, erau folosite fie ca mitralieră antiaeriană pe tancuri, dar nu era cazul acolo, puteau fi folosite și pe MLVM-uri. Însă, e clar că era o mitralieră antiaeriană puternică, și alături de diametre de 12,7, erau și diametre de 7,62. Deci,…

Dan Andronic: S-a tras cu tot armamentul din dotare …

Gen. Ilie Botoș: S-a tras cu tot armamentul, da. A fost acolo un foc puternic, elicopterul a fost lovit. Probabil, datorită unor gloanțe trasoare sau a scurtcircuitului de la blocul de baterii acesta a luat foc în aer. La impactul cu solul, echipajul a fost proiectat în afară, pentru că atât cei doi piloți,cât și tehnicul de bord prezentau urme de arsură, în schimb aveau foarte multe leziuni traumatice de impact, în timp ce generalii Constantin Nuță și Velicu Mihalea, au ars aproape complet. A rămas o calotă craniană și elemente din laba piciorului care au stat la baza unei expertiza ADN pentru stabilirea identității lor.

Eliminarea oamenilor-cheie, parte a unui plan coordonat

Dan Andronic: Dar de ce credeți că s-a vrut eliminarea lor?

Gen. Ilie Botoș: Păi, gândiți-vă la ce sarcini au avut și la ce informații au avut acces și la poziția pe care a avut-o generalul Constantin Nuță, înainte de a fi șeful Inspectoratului General la Miliției și adjunctul ministrului de Interne. El a fost, practic, o perioadă de timp, chiar ministru. Însă acestea sunt doar ipoteze și interpretări.

Dan Andronic: Am înțeles, le lăsăm, pur și simplu, la nivel de interpretare, aici vorbim de lucruri certe. Dar, credeți că, în decembrie 1989, și fac apel la tot bagajul de cunoștințe pe care îl aveți, în acest moment, a existat un plan coordonat pentru răsturnarea lui Ceaușescu sau pur și simplu s-au întâmplat niște lucruri, haotic, care au dus la același rezultat?

Gen. Ilie Botoș: Nu. Eu cred că a fost un plan coordonat, iar evenimentele…

Dan Andronic: Deci, moartea generalilor Nuță și Mihalea face parte din acest plan?

Gen. Ilie Botoș: Da cred că face parte din acest plan. Adică, care era logica să se schimbe traiectul de zbor al elicopterului? Eu am investigat la vremea respectivă posibilitatea ca elicopterul să primească un ordin de la sol, printr-o stație radio mobilă, care să intre prin legătură cu elicopterul, fără ca turnul să aibă cunoștință de acest lucru, să-i modifice, pur și simplu traiectul de zbor. Exista tehnic posibilitatea asta. Și eu am și sugerat atunci să se efectueze un experiment în acest sens…

Dan Andronic: Bun, și atunci, piloții din elicopter să fi avut senzația că vorbesc cu turnul de control?

Gen. Ilie Botoș: Nu, este posibil să fi primit un ordin direct. Direct pe linia lor. Și atunci, trebuie să răspundă la această întrebare comandamentul Aviației Militare și cei din Unitatea Militară de la Sibiu, unde era alocat elicopterul. Dar este clar că nu avea nicio logică ca elicopterul să survoleze în direcția Munților Apuseni. N-avea absolut nicio justificare.

„Nu avem un tablou concret și mă-ntreb dacă-l vom avea vreodată”

Dan Andronic: Toate lucrurile astea ne duc, din nou, într-o zonă crepusculară…

Gen. Ilie Botoș: Haideți să vă mai spun un lucru extrem de important, dacă-mi permiteți,…

Dan Andronic: Vă permit, dar deja ați participat la cel puțin două cazuri, ați anchetat două cazuri, când lucrurile erau cât de cât proaspete, vorbesc și de Sibiu și de asasinarea generalilor Nuță și Mihalea, situații în care sunt elemente care rămân necunoscute, cu băieții în combinezoane negre… Cineva a dat ordinul ca cei doi generali să fie executați, și, ceea ce într-un fel mă uimește, deși poate intră într-o sferă a misterului istoric, este că nu știm nici până la acest moment ceva concret, nu avem un tablou complet. Și mă întreb dacă o să-l avem vreodată…

Gen. Ilie Botoș: Asta poate pot fi discutate în momentul în care anumite informații vor putea fi obținute și din alte…, de la structurile de informații ale altor țări, vizavi de ce s-a întâmplat în 1989, în România. Fenomenul, dacă este să facem o comparație, este un fenomen care din punct de vedere al operațiunilor asimetrice, neconvenționale, impune utilizarea unor efective…

Dan Andronic: Un termen pe care l-am auzit, mă scuzați, de abia recent, de când cu invadarea Crimeii de către ruși, a început să vorbească de ceea ce înseamnă operațiune și conflict asimetric.

Gen. Ilie Botoș: Deci, gândiți-vă că în 1989, Armata Română a fost pusă în fața unui asemenea conflict, incapabilă să înțeleagă cu cine se luptă. De multe ori au deschis focul unii împotriva altora utilizându-se numai arma informațională. Dezinformarea a fost o componentă a procesului, la care s-au lipit, în 21, 22 decembrie, elemente care au generat justificarea, adică acțiuni kinetice directe punctuale, chirurgicale, efectuate de efective care, din punctul meu de vedere, pot fi circumscrise unor activități clandestine. Și uitați-vă nu neapărat la ceea ce au scris românii din acest punct de vedere. Există o carte, care foarte interesant, alături de câteva aspecte vizavi de cum vede autorul evenimentele din 1989 din România, apare o postfață scrisă de generalul Victor Atanasie Stănculescu. Cartea respectivă apare publicată în momentul în care Victor Atanasie Stănculescu era judecat pentru ce s-a întâmplat la Timișoara și cu trimitere directă în a fi folosită în proces, și a și fost invocată de avocat în procesul lui Stănculescu.

Dan Andronic: Din ce îmi aduc eu aminte, e un roman.

Gen. Ilie Botoș: Da, e un roman, dar e un roman interesant. N-are valoare istorică, dar ne gândim la alt aspect.

Dan Andronic: Dacă ar fi fost niște memorii asumate, cred că l-am fi citit altfel.

Gen. Ilie Botoș: L-am fi citit altfel, dar totuși, nu trebuie s-o considerăm ca o chestie lansată la întâmplare. Din punctul meu de vedere, modul în care s-a acționat la vremea respectivă, s-a acționat într-un format clandestin. S-a declanșat, s-a aprins scânteia, a fost ca o capsă detonantă, după care, când a explodat totul, totul a explodat în direcția în care ei au prognozat și s-au generat aceste evenimente.

Dan Andronic: Deci vorbim de un plan, în primul rând, da? Vorbim de niște actori în acest plan.

Gen. Ilie Botoș: Eu cred că toate aceste lucruri trebuiesc luate în considerare ca și ipoteze de lucru pornind de la indicii punctuale rezultate din dinamica evenimentelor. Bun. Trebuie să se efectueze investigații până la cel mai mic detaliu, pentru că numai așa poți să ai tabloul general, în ecuația asta. Procurori care au lucrat în dosar, generalul Dan Voinea și colegii care au lucrat acum toți sunt de acord că e nevoie de o echipă interdisciplinară, o echipă complexă, care să poată aduce și o expertiză în ceea ce privește dinamica informațiilor la vremea respectivă, modul în care operează anumite categorii de forțe, în ce privește modul în care poți exploata în manevrele forțelor regulate anumite operații generatoare de efecte și, în sfârșit, să vezi efectiv ce anume și cum a generat victime.

Șapte generali morți. Cine mai vorbește?

Dan Andronic: Haideți să simplificăm lucrurile și vă spun așa: generalul Nicolae Militaru a murit; generalul Ștefan Gușă a murit; generalul Iulian Vlad a murit; generalul Victor Atanasie Stănculescu a murit; generalul Ion Hortopan, din câte știu eu, a murit și el. Nu știu care au mai fost și au dispărut…

Gen. Ilie Botoș: Mihai Chițac…

Dan Andronic: Mihai Chițac a murit. Contraamiralul Cico Du-mitrescu, la fel. Deci, vorbim de dispariția unei generații de militari implicată în evenimentele din 1989, care poate ar fi putut să spună exact ce s-a întâmplat. Cred că singurul care a mai rămas din acea zonă este Ion Iliescu. Care, din câte vedem, nu are de gând să povestească ceva care să aibă… oricum schimbă versiunile privind revoluția cu fiecare carte pe care o publică…

Gen. Ilie Botoș: Din punctul meu de vedere, aici nu discutăm de aspectele de ordin politic. Discutăm de aspectele politico-militare, și aici…

Dan Andronic: Știu, dar revin la cazul colonelului Dragomir, care încă trăiește. Faptul că niște oameni îmbrăcați în combinezoane negre se supun ordinului dat de el și nu-i trag un glonț în cap, înseamnă că îi recunosc autoritatea și că el știa cui i se adresează. Fiecare dintre acești oameni pe care i-am menționat, aveau niște piese ale puzzle-ului.

Gen. Ilie Botoș: Am spus și repet, părerea mea este că Sibiul a fost un „laborator”, sunt elemente de probă care pot oferi o viziune generală cu privire la concepția operațională privind diversiunea.

CONTINUAREA INTERVIULUI ÎN EDIȚIA ONLINE DE MÂINE.

Citește Exclusiv. Generalul Ilie Botoș: „Măcelul de la Sibiu, opera unor soldați misterioși, cu combinezoane negre și mitraliere cu pat rabatabil” (I)

 

 

 

Te-ar putea interesa și: