Camera Deputaților a adoptat cele două proiecte de lege ale Educației, propuse de ministrul Ligia Deca. Este vorba despre actele normative ce vor reglementa învățământul preuniversitar și pe cel universitar. învățământului superior. Actele normative, menite să reformeze și să îmbunătățească sistemul educațional, au fost comentate de doi foști miniștri ai Educației, Mircea Miclea și Daniel Funeriu, care au scos în evidentă pricipalele lipsuri ale acestora.
Legile Educației, propuse de ministrul Ligia Deca au trecut de plenul Camerei Deputaților, în ciuda opoziției USR și AUR. Urmează dezbaterile și votul final din Senat, camera decizională în acest caz. Cele două acte normative, dar în special legea învățământului preuniversitar, au stârnit numeroase controverse în spațiul public.
Cu toate acestea, ministrul Educației, și-a susținut proiectele în plenul Camerei Deputaților spunând că aceste acte normative reprezintă un proiect ambițios pe care și l-a asumat coaliția de guvernare.
„Ministerul Educaţiei, cu echipa sa şi cu ajutorul întregii societăţi, a elaborat un pachet de reforme coerente, măsuri predictibile. Vorbim despre o modificare necesară a sistemului de învăţământ, iar investiţiile, prioritizarea zonelor defavorizate la alocările bugetare şi măsurile care vizează succesul pe întreg parcursul educaţional sunt doar câţiva dintre pilonii de bază ai acestui proiect. Învăţământul românesc are nevoie de toată susţinerea”, a spus Ligia Deca de la tribunal Camerei Deputaților.
Legile educației disecate de doi foști miniștri
Nu de aceeași părere sunt foștii miniștri Mircea Miclea și Daniel Funeriu, ei înșiși autori ai unor proiecte de lege menite să reformeze sistemul de învățământ. Cei doi au comentat principalele prevederi ale actelor normative și au scos în evidență acele puncte slabe care vor avea consecințe negative asupra procesului de învățământ.
Actele normative adoptate în Camera Deputaților au fost „disecate” de fostul ministru Mircea Miclea, care este de părere că legile educației vor produce „o brambureală” totală în primii ani, dat fiind schimbările pe care le aduc în sistem. În opinia sa, noile legi cuprind prevederi „în funcție de interesele celor care au putere sau care sunt la putere”. Principalele probleme sunt legate de menținerea nivelului de politizare în sistem și absența unor reglementări care să permită elevilor accesul al cele mai bune formule de învățare, în format multimedia.
„Inspectoratele sunt înlocuite cu alte instituții cu altă denumire. Agenția de Asigurare a Calității este schimbată. Se înființează tot felul de alte comitete și comiții la nivel județean, care au apoi birouri proprii, finanțări proprii. Toate sunt surse de locuri de muncă pentru clientela politică. (…) Trebuie noi regulamente. Prin urmare, ce se va întâmpla în primii doi ani după ce aceste legi vor fi puse în practică: o brambureală totală din punct de vedere administrativ. Asta va fi prima consecință”, a explicat Mircea Miclea.
Cum pot fi eliminate diferențele dintre rural și urban
El a atras atenția că există mari diferențe între școlile din mediul rural și cele din mediul urban care se vor menține și în viitor. În opinia sa, diferențele dintre mediul urban și rural pot fi reduse cu condiția ca lecțiile celor mai buni profesori din țară, de la clasa întâi până la clasa a 12-a, să fie înregistrate și puse pe o platformă multimedia la care să aibă acces toți elevii.
„Aceasta este una dintre funcțiile principale ale școlii: de a asigura egalitatea de șanse cât de cât. Adică vin copii din medii socio-economice extrem de avantajoase și alții din medii extrem de dificile, iar școala trebuie să le ofere cunoștințele astfel încât să aibă șanse aproape egale pe piața muncii sau în viață. Din păcate, școala nu face acest lucru, ci accentuează diferențierile (…)
Pentru fiecare lecție, de exemplu, poți să ai mai multe variante. Dacă ai lecția Teorema lui Pitagora, poți să ai o variantă de predare pentru un elev obișnuit, poți să ai o altă variantă de predare pentru un elev excepțional, în care îi dai resurse suplimentare, exemple suplimentare și poți să ai a treia variantă de învățare remedială”, crede Mircea Miclea.
Ce propune fostul ministru Miclea
Mircea Miclea spune că, el ar fi păstrat structura Legii 1/2011, al cărei autor este, în care clasa IX-a ar fi fost la gimnaziu, iar liceul ar fi fost de doar 3 ani.
„După 10 ani de studiu se poate da un examen, pentru că, după aceea, la vârsta de 16 ani, poți să intri direct pe piața muncii dacă dorești, conform legislației internaționale și naționale. Ăsta e și sistemul finlandez, pe care adesea îl dăm ca exemplu”, a explicat fostul ministru.
Pe de altă parte, în opinia sa, introducerea Religiei ca materie opțională pentru examenul de bacalaureat nu reprezintă o necesitate. Această materie a fost introdusă doar pentru că Biserica are o mare influență asupra politicienilor, iar interesele sale se vor regăsi și în planurile de învățământ.
„Dar nu se pune problema necesității, se pune problema cine are mai mare putere de influență în această țară asupra politicienilor. Biserica are o mare putere de influență. Așadar, interesele ei se vor regăsi în planurile de învățământ și în curiculum. Vor fi 12 ani de religie și vor fi mai puțin de 12 ani de matematică sau de fizică sau de chimie”, a mai arătat Miclea, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.
România educată este o idee bună, dar prost pusă în practică
La rândul său, Daniel Funeriu a vorbit despre legile Educației într-o emisiune la Prima News, comentând situația din sistem. El a comentat felul în care a evoluat proiectul prezidențial „România Educată”, inițiat de Klaus Iohannis. Fostul ministru a precizat că l-a susținut cât a putut pe Iohannis, dar nu a văzut nici o îmbunătățire a sistemului de învățământ.
„Cum este educaţia astăzi, va fi România mâine şi atunci, dacă avea toate aceste repere, autoritatea profesorilor, exigenţă, univedsităţi axate pe excelenţă, dacă avem toate aceste lucruri, vom avea o societate care va fi producătoare de bunuri materiale şi spirituale, intelectuale. Dacă nu, vom avea o societate dezlânată, care se va axa pe producerea şi consumul de divertisment. Aici este adevărata miză şi regret că s-au pierdut toţi aceşti ani”, a spus Daniel Funeriu.
El a spus că nivelul educației a ajuns foarte jos, în condițiile în care profesorii sunt amenințați de elevi în școală, „cu briceagul la beregată”.
„Ştiţi bine, am susţinut cât am putut pe preşedintele Iohannis, până am văzut ce aţi văzut şi dumneavoastră. Ne-a promis România Educată şi ne trezim cu profesori care au briceagul la beregată”, a comentat Daniel Funeriu.
Fostul ministru a precizat că „ideea unei Românii educate este o idee bună şi nu ar vrea ca această idee bună să fie devalorizată pentru că a fost prost pusă în practică”.
„Avem 1,8 milioane de copii care au trecut prin şcoală, în 9 ani şi nu au văzut nimic mai bun. Dacă cineva poate să facă un alt bilanţ, aş dori să greşesc dar din păcate acesta este bilanţul”, a mai arătat Funeriu, într-o emisiune la Prima News.