Europa fierbe, protestele de stradă au devenit aproape permanente. Perioada post-pandemică cu incertitudinile sale, recesiunea, criza energetică sau efectele războiului din Ucraina, dar și cauze sociale ca în Franța sau tragediile din Grecia și Turcia au împins cetățenii bătrânului continent să ia atitudine. Este o perioadă când Europa sucombă sub avalanșa de crize pe multiple planuri.

Protestele de la Paris față de reforma pensiilor au degenerat, în week-end, în lupte de stradă. Oamenii din peste 200 de orașe din Franța s-au opus creșterii vârstei de pensionare. Și în Grecia acțiunile de protest față de tragicul accident feroviar din 28 februarie au continuat. Proteste importante sunt și în Belgia, dar și în Georgia, țară ex-sovietică ce aspiră să adere la Uniunea Europeană.

Conducătorii lumii, decuplați de realitate

În Franța, manifestațiile violente au fost însoțite de o grevă pe căile ferate și a controlorilor de zbor. În Grecia, Noua Democrație, partidul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis, a pierdut 3 puncte de intenție de vot după accidentul de tren. De la începutul anului au existat acțiuni de stradă și în Germania, Marea Britanie sau Ungaria, fie împotriva reacției slabe a autorităților în fața recesiunii și a crizei economice, fie împotriva unor cauze punctuale ca în Ungaria, unde sunt puse în discuție legile educației. La începutul lui martie, mii de suporteri prezenți la meciurile de fotbal din Turcia au cerut demisia președintelui Erdogan, pe fondul impactului devastator al seismului din data de 6 februarie.

Jurnalistul Robert Turcescu și invitatul său în podcastul HAI România, Ion Cristoiu, au comentat situația explozivă care cuprinde tot mai multe țări europene. Robert Turcescu a observat că premisa de la care pornește adevărata discuție este distanța mare dintre liderii politici și realitate. Demonstrațiile arată faptul că populațiile diferitelor țări europene nu se mai regăsesc în politice guvernelor lor.

„Mie mi se pare că conducătorii lumii de astăzi nu mai au nicio legătură cu problemele oamenilor de rând, care sunt înnebuniți de prețuri. La englezi nu se mai găsesc legume în supermarketuri. În România au crescut prețurile ceva de speriat. În piață te uiți, adulmeci, ridichile sunt 6 lei. E ceva incredibil. Ce e cu nebunia asta, ce e cu protestele astea? Eu nu cred că sunt întâmplătoare".

Gazul rusesc a asigurat prosperitatea Europei

Interlocutorul său în podcastul HAI România, jurnalistul și scriitorul Ion Cristoiu apreciază că se poate vorbi indubitabil de un moment cheie din istoria Europei, care are mai multe cauze.

„Cel puțin în Franța, protestele vin fiindcă Guvernul vrea să ridice o pensionare, dar nici Macron nu are o hachiță. Occidentul are o mare problemă cu forța de muncă activă. Pleci cu doi ani mai devreme la pensie, e o problemă. Trei sferturi din francezi nu vor asta (...). Este o cumpănă pentru că noi trăim în bula numită Occident. Dar dincolo de lumea noastră mai de la margine, acest Constantinopol care e acum Occidentul este înconjurat de o populație ostilă.

Gândiți-vă că Occidentul n-a trăit și nu trăiește prin el însuși. Nu trăiește fără consumul lumii a treia.și materia primă a lumii celeilalte s-a dus. De aici vine și criza, până acum era frumos. Nici nu vă imaginați ce belferie a reprezentat gazul rusesc pentru Europa. Ce însemna? Aveau gaz, resurse uriașe, îl trimiteau în Occident și de-acolo ieșeau banii cu care ei, oligarhii cumpărau yachturi. Era ieftin, era sigur. Lipsa de probleme venea din această chestiune. Această cumpănă a Occidentului vine dintr-o mare populație ostilă", a punctat Cristoiu în studioul EVZ-Capital.

Franța, gonită din Africa de Rusia și China

În acest context, fondatorul EVZ a menționat și influența Chinei, dar și a Rusiei pentru supremația în Africa, dinamică geopolitică cu o influență considerabilă. Cristoiu a confirmat, la rândul său, criza liderilor politici autentici. „Uitați-vă la Africa, nimeni n-a sesizat. Franța a fost scoasă din Africa de Rusia și China. Aceste două puteri mari, mai ales China deja pune mâna pe partea mare a Asiei, pe Africa.

În acest moment Occidentul se sufocă. A trăit 200-300 de ani nu că avea forță, ci că a luat de la alții. A fost Estul după Războiul Rece. Acești lideri nu au fost aleși pentru momente de cumpănă, ci ca Iohannis cu doamna, nu aveai nicio problemă. Criteriile de alegere nu aveau nicio legătură cu forța lor de oameni politici, de Churchill, de De Gaulle, chiar Mitterand. Sunt căpitani ai unor vase care până acum erau tractate", a mai afirmat reputatul gazetar în studioul EVZ-Capital.