Procesul lui Ion Rădoi și a concubinei acestuia, Elena-Claudia Minea, încă nu a început pe fond. Judecătorul de Cameră preliminară de la Tribunalul București, încă analizează probele din rechizitoriu și excepțiile ridicate de apărare, în ședințe nepublice.
Tot în ședințe nepublice, aceiași instanță a judecat și cereale inculpaților de ridicare a măsurilor preventive. Prin Ordonanța procurorilor DNA, Ion Rădoi avea măsura controlului judiciar și complementar, interzicerea de a mai fi lider de sindicat și de a lua legătura cu martorii din dosar, iar concubina sa, de asemenea, avea control judiciar. De fiecare dată, instanța Tribunalului București a respins cererea inculpaților de ridicarea a măsurilor impuse de procurori. Până când, Rădoi și Minea, au prins un culoar favorabil la Curtea de Apel București.
Ședința de judecată ar fi trebuit să fie nepublică, însă sala a fost plină de sindicaliști gălăgioși
Pe data de 11 August, la CAB, un Complet de vacanță format din judecătoarele Alina-Nadia Guluțanu și Daniela Panioglu, în acest dosar având rol de Complet de Cameră preliminară, a judecat în Cameră de Consiliu, contestațiile de ridicare a măsurilor preventive depusă de cei doi inculpați și a și acceptat contestațiile.
Cele două judecătoare au desființat încheierea de ședință a Tribunalului București și au revocat măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpații Rădoi Ion, Minea Elena-Claudia prin Ordonanța DNA. Zilele trecute a apărut și Încheierea de ședință numărul 397/12.August 2022, care consfințește faptul că respectiva ședință a fost de Cameră preliminară, judecată în Cameră de Consiliu, ceea ce înseamnă că trebuia să fie o ședință nepublică. Însă, așa cum am scris și la vremea aceea, ședința nu numai că a fost publică, dar în sală au venit susținătorii lui Ion Rădoi și ai Elenei Minea, care au. făcut un scandal de nedescris. Au filmat completul de judecată, s-au plimbat prin sală în timpul ședinței de judecată și au refuzat să părăsească sala de judecată, atunci când, timid, judecătoarea Guluțanu le-a cerut să iasă. La momentul acela, grupul de presiune al inculpaților, a renunțat la tricourile galbene inscripționate cu lozinci de susținere pentru Rădoi dar au refuzat să părăsească sala.
Cele două judecătoare, cunoscute pentru “severitatea” de care dau dovadă, de data aceasta nu au dat vreo amendă nici măcar sindicalistului prins de jandarmi că filma. S-au rezumat să-i certe pe sindicaliști că “în loc să-l ajute, mai mult rău îi fac lui Rădoi”. Articol din 12 August îl găsiți aici.
Procurorul DNA, în calitate de parte interesată, trebuia să invoce nulitatea relativă a deciziei instanței de la CAB
Încălcarea prevederilor legale referitoare la soluționarea unor cauze în camera de consiliu, ședință secretă sau nepublică, atrage sancțiunea nulității relative. Nu o spun eu, o spune Codul de Procedură Penală. În cazul de față, nulitatea ar fi trebui solicitată de procurorul DNA, însă nu știu dacă făcut-o. Poate așteaptă motivarea sau poate s-a speriat de grupul de presiune adus de Rădoi.. Însă ar fi trebui să se sesizeze până acum vreun organism de supraveghere a magistraților, poate Consiliul Superior al Magistraturii sau Inspecția judiciară, după apariția articolului di Evenimentul Zilei, cel în care relatam cum s-a desfășurat ședința de judecată din data de 11 August.
Nu știu dacă judecătoarea Daniela Panioglu mai are plângeri penale la fostul SIIJ, dar despre judecătoarea Guluțanu, știu sigur că avea una, care s-a materializat într-un dosar penal, ce-i drept, încă in rem. Dosarul penal are numărul 2979/P/2020. Zilele trecute am aflat că mai are o plângere penală, din 28.05. 2021, dar nu cunosc numărul dosarului sau dacă s-a conexat cu dosarul penal amintit. Acesta este un subiect separat, pe care nu vreau să-l dezvolt acum, mai ales că aștept informații oficiale despre stadiul cercetărilor.
Judecătoarele Panioglu și Guluțanu au tolerat atitudinea agresivă a sindicaliștilor din timpul procesului
Despre efectele deciziei controversate a celor două judecătoare și de ce ar trebui ca procurorii DNA să invoce nulitatea deciziei din 12 August, am să încerc să explic mai departe. Eu nu fac analiza deciziilor judecătorilor, fac relatare din sala de judecată, însă de data aceasta o să îmi încalc principiile. Judecătoarea Alina Guluțanu, atunci când a fost filmată în sala de judecată, l-a certat pe sindicalistul care a filmat-o pe motiv ea că merge pe stradă și îi poate fi pusă în pericol integritatea fizică. Într-o astfel de situați ar fi trebuit să-i dea măcar amenda maximă celui care a filmat-o, cea de 5 000 de lei. Ea sa rezumat în a chema un angajat de la IT care să șteargă filmările din telefon și să-l dea afară din sală pe susținătorul lui Rădoi.
După acest moment, le-a cerut susținătorilor lui Rădoi să părăsească sala. Aceștia nu au ieșit, doar și-au scos tricourile galbene și au rămas în sală. Sub ochii celor două judecătoare care nu au comentat. Cele două i-au lăsat pe sindicaliști să rămână în sală.
Rădoi a prins curaj și se consideră deja nevinovat, în baza deciziei de la CAB
A doua zi, 12 August, a venit decizia instanței, pe scurt, pe portalul de justiție. Lui Rădoi și concubinei sale li s-au anulat toate restricțiile. Nu numai că nu au mai avut control judiciar, dar au avut voie să între în contact cu martorii și în plus pentru fostul lider sindical, acesta a avut voie să revină în fruntea sindicatului. El a venit în sediul sindicatului, motivând că nu este vinovat și că vrea să preia conducerea USLM. Foștii lui “camarazi” din sindicat, au recurs la articolul 52 din Codul Muncii. L-au suspendat pe Rădoi din funcția de președinte de sindicat. Au fost zile de haos la metrou. Rădoi și câțiva oameni fideli lui, au atacat la baionetă sediul sindicatului. Poliția Metrou a intervenit, dar în favoare lui Ion Rădoi. Pentru că Rădoi le-a spus că o instanță a decis ca este nevinovat, iar el este președintele USLM.
Federația Europeană a Transportatorilor s-a dezis de Ion Rădoi și i-a tăiat indemnizația de vicepreședinte
Au fost scandaluri monstru la sediul USLM, după ce Ion Rădoi nu a mai avut interdicție de a interacționa cu martorii, în special cu membrii Biroului Executiv al sindicatului. Au apărut imagini în presă cu pălmuiri și înjurături între cele două tabere. Sunt oameni care au fost amenințați că vot fi concediați pentru că nu l-au susținut pe Rădoi în perioada în care acesta a fost suspendat și pentru că nu au cotizat din salariu sau din indemnizația de sindicalist pentru a-i susține veniturile liderului de sindicat.
Rădoi s-a pensionat, la un moment dar, atunci când era urmărit penal, a primit pensie timp de 5 luni, câte 9000 lei lunar, însă nu a fost mulțumit de bani. Ca lider sindical avea un salariu de 45 mii lei, la care se adăugau și alte venituri de la Sindomet și un sindicat europene al transportatorilor de unde mai primea câteva mii de euro lunar. Ca o paranteză, inițial, conducerea Federația Europeană alTransportatorilor, unde Rădoi era vicepreședinte, a venit la București ca să îl susțină pe Ion Rădoi, dar după ce au aflat acuzațiile din dosar, s-au dezis de acesta și l-au suspendat și ei din funcția de la Bruxelles.
După ce a revendicat câteva sute de mii de euro de la sindicat, Rădoi a renunțat la acțiune în urma unui articol din Evenimentul Zilei
Ion Rădoi, când a scăpat de măsurile impuse de procurori, a mers mai departe și a dat în judecată angajatorul, pe USLM, de la care a cerut salariile restante în valoare de câteva sute de mii de euro. El a angajat, fără a mai avea dreptul, ca avocat al USLM, pe avocatul său personal care îl reprezintă în dosarele penale, personale. În acest fel ar fi tot o formalitate ca Ion Rădoi să câștige câteva sute de mii de euro din fondurile sindicatului. Între timp, după un alt articol din Evenimentul Zilei, care a dezvălui această situație, Rădoi și-a retras acțiunea împotriva sindicatului.
Cu toate că a fost suspendat de angajator, Rădoi se bazează pe decizia judecătoarelor de la CAB
Ion Rădoi nu a renunțat la ideea de a reveni în fruntea sindicatului, chiar dacă a fost suspendat legal de către colegii săi, în baza articolului 52 din Codul Mucii. Conform acestui articol, un lider sindical trimis în judecată pentru fapte penale comise în exercitarea atribuțiilor sindicale, este suspendat de angajator până la soluționarea definitivă a procesului. Angajatorul lui Rădoi este USLM, iar Biroul Executiv a decis în unanimitate de voturi suspendarea acestuia.
Însă Rădoi se folosește de decizia celor două judecătoare de la Curtea de Apel, care i-au ridicat măsurile preventive impuse prin Ordonanța procurorilor DNA. Însă procesul pe fond, acela în care este judecat pentru 7 acte materiale de șantaj și folosirea autorități sau a influenței de lider sindical în formă continuată, nu a început încă, fiind în stadiul de Cameră preliminară.
Conform judecătoarelor Guluțanu și Panioglu, Rădoi nu a șantajat și nu a acționat în interes personal (extras din Încheierea de ședință)
Cum spuneam la început, Ion Rădoi se folosește de decizia judecătorilor Guluțanu și Panioglu și se consideră deja nevinovat. Iată cum au judecat cele două două judecătoare de la CAB : “Constată că fondul nu a analizat, în mod efectiv, măsura de prevenţie faţă de inculpaţi. Astfel, judecătorul de Cameră preliminară de la fond a oferit o serie de argumente de natură teoretică, fără să realizeze o analiză riguroasă a cerinţelor măsurii preventive şi fără să prezinte argumente credibile. Mai constată că, în cazul măsurii preventive a controlului judiciar, nu trebuie avut în vedere pericolul concret pentru ordinea publică al inculpaţilor, condiţie care aparţine, în mod exclusiv, măsurilor preventive privative de libertate.
Completul de judecători de Cameră preliminară, chiar prin prisma măsurii preventive, constată că există o îndoială rezonabilă cu privire la caracterul fraudulos al scopului infracţiunii de folosirea influenţei sau autorităţii, având funcţie de conducere într-un sindicat, în formă continuată, în forma autoratului, în sarcina inculpatului Rădoi Ion, şi în forma complicităţii, în sarcina inculpatului Minea Elena-Claudia(…) Constată că scopurile în care inculpatul Rădoi Ion, ca lider al sindicatului „Unitatea Sindicatul Liber de la Metrou”, a comis cele 7 acte materiale reţinute în sarcina sa, constau în prelungirea contractului de asociere în participaţiune nr. 94/26.XI.2003, încheiat între S.C. „Metrorex” S.A. şi S.C. „Sindomet Servcom” S.R.L., la care „Unitatea Sindicatul Liber de la Metrou” este asociat unic, apoi în luarea unei decizii favorabile de către partea cocontractantă în vederea exploatării, în continuare, a spaţiilor comerciale, la încetarea contractului de asociere în participaţiune, pe urmă în obţinerea de sprijin politic pentru a nu se proceda la desfiinţarea spaţiilor comerciale de la metrou şi în împiedicarea desfiinţării acestora. Completul de judecători de Cameră preliminară apreciază că scopul prelungirii termenului unei convenţii ori împiedicarea desfiinţării construcţiilor nu constituie scopuri ilicite, ci reprezintă un interes de natură civilă (…) Acelaşi dubiu există cu privire la infracţiunea de şantaj, în condiţiile în care părţile nu au luat legătura niciodată.
În consecinţă, Completul de judecători de Cameră preliminară, va admite contestaţiile formulate de contestatorii-inculpaţi Rădoi Ion şi Minea Elena-Claudia împotriva Încheierii de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 3.VIII.2022 a Judecătorului de Cameră preliminară de la Tribunalul București – Secţia I-a penală, din Dosarul nr.10094/3/2022/a1.4, pe care o va desfiinţa, în parte, şi, rejudecând, va revoca măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul Rădoi Ion, prin Ordonanța din data de 14.VII.2021 a PÎCCJ – DNA din Dosarul nr.102/P/2021, şi faţă de inculpatul Minea Elena-Claudia(…), va menţine dispoziţia din încheierea de şedinţă cu privire la cheltuielile judiciare, care rămân în sarcina statului, va constata că rămân în sarcina statului cheltuielile de procedură în contestaţie”.
Instanța de la Tribunalul București și colegii de sindicat sunt de părere că Rădoi și Minea au comis fapte penale
Spre deosebire de judecătoarea de la Tribunalul București, cea care a citit rechizitoriul și a studiat cele 133 de volume ale dosarului, volume care conțin probe și declarații ale martorilor cu privire la faptele comise de Ion Rădoi și Elena Claudia Minea, cele două judecătoare de la CAB cu siguranță nu au făcut acest lucru. Ele l-au crezut pe cuvânt pe Io Rădoi, care a susținut în fața instaței de apel că nu a șantajat și nu și-a folosit influența în scop infracțional, iar pe concubina acestuia, că nu are decât un spațiu comercial de 20 de ani și nu înțelege de ce a ajuns inculpată în dosar.
Însă, conform mărturiilor unor colegi de sindicat ai lui Rădoi, acesta și-a pus apropiații să îi dea mesaje de amenințare de pe cartele telefonice, ministrului de atunci, Cătălin Drulă, cu scopul de a-l face pe acesta să semneze contractul dintre Metrorex și Sindomet SRL pentru spațiile comerciale, contract care expirase. De asemene, tot din surse sindicale, am aflat că Elena Minea a obținut mai multe spații comerciale, pe numele și firmele sorei acesteia, Alia Mihali, pe nunele fiului său, Andrei Drăgan, care este și el angajat Metrorex și pe unele altor rude. Aceste spații comerciale au fost apoi concesionate, ilegal, către terți. În timp ce chiria plătită către Sindomet de apropiații lui Rădoi era de 1000 de lei pe lună, aceștia încasau sume de mii de euro lunar de la cei care cei care preluau efectiv spațiile în exploatare.
Ion Rădoi și susținătorii acestuia au amenințat că vor intra în sediul sindicatului cu forța
Când dosarul celor doi va intra pe fond la Tribunalul București și accesul la cele 133 de volume de probe va deveni public, vom afla exact pe ce dovezi s-au bazat procurorii când au decis să-i trimită în judecată pe Ion Rădoi și Elena Claudia Minea. Până atunci însă, la USLM și Metrorex continuă scandalul. Rădoi îi amenință zilnic pe cei care s-au împotrivit revenirii acestuia în fruntea sindicatului, că a discutat deja cu conducerea Metrorex și îi concedia de la metrou. De asemenea, Ion Rădoi a amenințat că marți, 20 Septembrie, va veni la sediul USLM însoțit de susținătorii săi și de televiziuni și va prelua cu forța cheile și ștampila sindicatului.