Sunt 98 la număr. Mai tineri, mai adunați de spate, unii veseli, alții agitați. Își feresc privirea, își ascund gesturile. Revăd scenele odioase în care au fost implicați. Numără orele, zilele, lunile, anii. Și așteaptă. Dincolo de gratii, în penitenciarul nr. 17 din Rezina. Așteaptă să vină acel moment al iertării. Speranțe au doar puțini, cei care mai cred că, după ani și ani de detenție, dosarele vor fi reexaminate și pedeapsa modificată. Dar, din păcate pentru ei, acest act rămâne la discreția justiției. Până atunci, până va veni acea zi, va trece mult, foarte mult. Va trece o viață.

Mihai are 40 de ani. Penitenciarul din Rezina i-a devenit casă, pentru că, în urma unui omor comis, a fost condamnat pe viață și a ispășit abia 20 de ani din termen. A ajuns aici pe când era un tânăr înalt, blond, simpatic, cu un zâmbet care capta atenția fetelor. Locuia într-un sat din nordul țării. Fiind întrebat de ce se află aici, preferă să nu răspundă. Are o iubită care vine și îl vizitează o dată pe lună, aducând cu sine nu doar lacrimi, dar și întrebarea sacramentală: „Când?!” De Ziua ușilor deschise, eveniment organizat în premieră absolută la penitenciarul cu pricina, din inițiativa Anei Dabija, șefa Departamentului Instituții Penitenciare (DIP), Mihai s-a bucurat de vizita rudelor la colegii de celulă. Chiar dacă nu venise nimeni să îl încurajeze, nu a disperat. A gustat din sarmalele aduse de bunele mame, a cântat, a zâmbit, a încercat să își stăpânească lacrimile. Și mâine e o zi, și-a zis el.

„Sunt nevinovat și merit să am o familie!”

Doar că, aici, mai toate zilele sunt la fel. Plimbarea de dimineață, fotbalul, baschetul și iar în celulă. Stau patru și își cunosc deja până în cele mai mici detalii tabieturile, poveștile de viață, istoria rudelor, copilăria. Andrei e „locatarul” celulei cu patru pereți sumbri de aproape 12 ani. A ajuns în această casă blestemată la 20 de ani. „Sunt nevinovat. Eu merit să fiu la libertate, să am familie, să mă bucur de viață. Dacă aș găsi un avocat care să creadă în mine… Să solicite reexaminarea cazului… În cei aproape 12 ani de aflare aici, nu am avut nicio încălcare. Am nevoie de o altă șansă!”, îmi spune tânărul cu ochii mari și triști.

Avocatul Ana Ursachi a declarat pentru „Evenimentul Zilei” că există, potrivit legislației, șansa ca dosarul unui condamnat la detenție pe viață să revină în vizorul justiției. Recursul în anulare poate avea loc în cazul descoperirii unei circumstanțe nedeclarate în timpul procesului, care ar răsturna situația. O altă posibilitate ar fi condamnarea statului R. Moldova de către CEDO, pornind de la Articolul 6, care stipulează principiul judecății echitabile. Un al treilea motiv, afirmă Ana Ursachi, este comiterea de către un judecător din completul de judecată, care a pronunțat sentința, a unei infracțiuni în legătură cu acest caz. Altfel spus, explică sursa, dacă se va demonstra că unui dintre justițiari a luat mită de la una din părți în defavoarea celui condamnat. Doar că astfel de cazuri la noi încă nu au fost înregistrate.

În aceeași ordine de idei, la 17 iunie, o comisie constituită din juriștii DIP se va deplasa la Instituția Penitenciară nr. 17 și va reexamina mai multe dosare ale deținuților. Dosarul lui Andrei va fi revizuit. El nu disperă. Face muzică, se pregătește intens de finala concursului de cultură generală, Brain Ring, care se va desfășura la 26 iunie într-un restaurant din Chișinău. Echipa din care face parte și el s-a calificat cu un număr impunător de puncte. Această zi va fi una fericită, pentru că rudele, prietenii și iubitele vor putea asista la desfășurarea concursului.

Dacă legile ar fi mai tolerante...

Cel mai tânăr deținut are 23 de ani, iar cel mai „vechi locatar” al instituției a ispășit deja 24 de ani și 10 luni din condamnarea care a sunat ca un marș funebru – pe viață. O anumită categorie – pentru că există și aici clase și caste – își doresc o familie, însă, dat fiind că întrevederile la care au dreptul durează doar câteva ore, miracolul se amână. Ana Dabija, șefa DIP, a declarat că au fost înaintate mai multe propuneri legislative în Parlament. Dacă acestea vor fi votate, situația celor 98 de deținuți s-ar putea schimba. Pentru a-i menține însă pe linia de plutire, declară Ana Dabija, este nevoie ca familiile să le fie alături. „Asta i-ar putea ajuta să depășească momentele de depresie, tentativele de suicid”, a menționat sursa citată. Astfel de cazuri au fost înregistrate, motiv din care în toate penitenciarele din țară au fost angajați psihologi, menirea cărora este să intervină atunci când deținuții au probleme de ordin sufletesc. Adică, întotdeauna.  

Pentru întrevederile care ar dura două sau trei zile, afirmă aceleași surse din cadrul DIP, este nevoie și de camere amenajate special. Evident, asta presupune și anumite cheltuieli care ar putea fi identificate, dacă  modificările la legile existente vor fi acceptate de legiuitori. „În nicio țară din Europa condamnații la detenție pe viață nu beneficiază de astfel de întrevederi. Noi însă vrem să abordăm o atitudine umană și vom insista asupra acestui capitol”, a încheiat Ana Dabija.

Prevederi legislative

Legislația Republicii Moldova prevede condamnarea la detenție pe viață în cazul comiterii omorului premeditat, din interes material, cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide, cu răpirea sau luarea persoanei în calitate de ostatic și în cazul acțiunilor violente cu caracter sexual. Potrivit Codului Penal, autorii  crimelor menționate se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenţiune pe viaţă. Termenul este stabilit de către judecător și sentința este la discreția sa. Deținuții închiși pe viață nu cad sub incidența amnistiei.