Cetăţeanul sirian se refugiase în Liban în urma conflictelor care mai continuă în ţara sa natală.

Ironia sorţii: un cetăţean sirian a fost traficat prin muncă de un cetăţean libanez chiar în R. Moldova.. Prin intermediul unui cunoscut, cetăţeanul din Moldova de origine libaneză, l-a chemat la lucru cu un salariu ca în Europa - 1.000 de dolari SUA pe lună şi funcţia de manager la o fermă de animale. Doar că sirianul nu a mai ajuns manager, ci a fost din primele zile sclav. Acesta a fost adus în 2011 în Moldova şi a muncit la fermă în Moldova. Mai întâi, a fost angajat la ferma de vite din oraşul Cahul, al cărei administrator era feciorul libanezului. Câteva luni de zile a muncit din greu aici, apoi a fost transferat la o altă fermă de vite din raionul Floreşti. "Acesta a fost exploatat prin muncă, nu i se achita salariul, cu toate că i se spunea că banii sunt transferaţi în conturile rudelor, în străinătate. Era ţinut în condiţii precare şi era ameninţat cu răfuiala fizică", spune Ion Dadu, procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale şi responsabil de dosarul privind sirianul traficat. A crezut că vine în Uniunea Europeană La chemare i s-a promis un salariu bun, dar în realitate nu i se plătea nimic. "Mă trezeam noaptea la lucru şi toată ziua până în noapte lucram", le-a spus sirianul procurorilor. Acesta a crezut că vine în Europa Occidentală, unde se plăteşte bine şi că va putea să-şi întreţină familia. Ceea ce n-a fost să fie. Totodată, s-a descoperit că feciorul libanezului a folosit un contract de muncă fals, în baza căruia victimei i-a fost prelungit permisul de şedere pe teritoriul Moldovei. În acest caz, va fi tras la răspundere şi feciorul, care acţiona împreună cu tatăl său. Învinuitul acum riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare. Potrivit procurorilor, acesta este primul caz de acest fel din ultimii ani. Iar dacă este unul, înseamnă că trebuie să fie şi altele, recunosc aceştia. "Trebuie să ne pună pe gânduri acest caz. Cu atât mai mult, odată cu aspiraţiile noastre de integrare europeană, este normal că pentru cineva s-ar putea să fie atrăgător să aducă aici persoane pentru exploatare fizică. Trebuie să fim pregătiţi să combatem fenomenul", spune Eduard Bulat, şeful Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale. Exploatare prin muncă internă Există şi cazuri de exploatare prin muncă a propriilor cetăţeni pe teritoriul Moldovei. Moldovenii sunt puşi la munci grele, la ferme de oi sau de vaci, fără să fie plătiţi. De cele mai multeori, aceştia sunt copii de la internate sau persoane sărace şi vulnerabile. Unul dintre cele mai recente cazuri, care este încă anchetat penal, este al unui director de organizaţie care ar fi ţinut la el la fermă patru copii de la internat şi obligaţi să muncească. "Învinuitul neagă totul, dar cazul se află pe rol, urmează să stabilim cauzele exacte", spune procurorul Ion Dadu. Cea mai bună metodă de combatere a traficului de persoane este prevenirea fenomenului. "Trebuie să fie intensificat şi rolul inspecţiei muncii, întrucât angajaţii acestei instituţii pot verifica cum se respectă drepturile de angajare în muncă. Dosarul penal apare atunci când sunt încălcări grave. Dar există acele lucruri mărunte care ar trebui să fie pedepsite ca să nu ducă la situaţii mult mai grave. Noi putem fi sesizaţi doar de organele de control sau de cetăţeni", spune Eduard Bulat, şeful Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane de la Procuratura Generală. Traficul de persoane, în scădere Potrivit datelor Procuraturii Generale, în decursul a anului 2013, în republică au fost înregistrate 269 de infracţiuni vizând traficul de persoane, faţă de 440 de infracţiuni de acelaşi gen în anul 2012. Dintre acestea, 135 au fost persoane adulte, iar 20 au fost copii. Tot în 2013 s-a încercat să se scoată ilegal în afara ţării 15 copii. Peste 40 de dosare penale au fost deschise pentru proxenetism. În aceeaşi perioadă au fost trimise în judecată pentru examinare circa 85 de dosare penale şi a fost finalizată examinarea a 116 cauze penale din categoria traficului de persoane, în privinţa a 151 de inculpaţi. De asemenea, opt persoane recunoscute ca victime ale traficului de fiinţe umane au fost transmise către instituţiile Sistemului naţional de referire (SNR), beneficiind de asistenţă medicală, materială şi juridică.