Controversatul plebiscit privind dezacordul faţă de opţiunea europeană a ţării, alimentat de ambiţiile politicianiste ale Comratului.
Începutul anului 2014 a învolburat şi mai mult apele din UTA Găgăuz Yeri. Comratul, unul dintre cei doi pioni prin care Federaţia Rusă ţine permanent în şah guvernarea de la Chişinău, dă semne că autonomia lărgită de care se bucură prin legislaţia R. Moldova nu îl mai aranjează şi întreprinde acţiuni care depăşesc cu mult atribuţiile consfinţite prin actele normative ale ţării. Chiar dacă analiştii consideră că toate aceste mişcări au ca principal rol blocarea cursului european al R. Moldova, contextul politic din 2014 nu face decât să crească miza acestui meci politic. Miting de susţinere la Comrat În weekend, la Comrat, în organizarea Partidului Socialist, condus de Igor Dodon, a avut loc un miting de susţinere pentru referendumul ce urmează să aibă loc peste două săptămâni în autonomie şi care va avea ca subiect dezaprobarea procesului de integrare europenă al ţării şi dorinţa localnicilor de a rămâne în cercul de influenţă al Federaţiei Ruse, chiar cu preţul ruperii de R. Moldova prin declararea independenţei faţă de Chişinău. Circa 1000 de persoane s-au adunat în vecinătatea Palatului Culturii, pentru a cere organizarea plebiscitului, în ciuda hotărârilor instanţei care au declarat ilegală iniţiativa Adunării Populare din Găgăuzia. Toate acestea după ce şedinţa de vineri forului legislativ local de vineri a fost amânată la cererea Chişinăului, care a chemat la un dialog pentru soluţionarea disputei cu autorităţile autonomiei. Astfel, azi, o delegaţie a Parlamentului R. Moldova se va deplasa în capitala UTA, iar miercuri premierul Iurie Leaancă şi preşedintele Parlmentului Igor Corman vor participa la şedinţa Adunării Populare, cu scopul de a-i convinge pe iniţiatori să renunţe la ideea referendumului ilegal. Şansele ca acest lucru să se întâmple sunt foarte mici, având în vedere miza multiplă a acestui conflict. La două capete Ideea referendumului pentru blocarea paşilor spre integrarea europeană a apărut în perioada premergătoare parafării Tratatului de asociere al Chişinăului cu Uniunea Europeană. Dincolo de reticenţa cu care este privită apropierea de comunitatea continentală, distanţarea de Moscova prin ieşirea din sfera de influenţă a Rusiei - cea care, la fel ca în cazul Transnistriei, întreţine, inclusiv financiar, promotorii pretenţiilor secesioniste – este principalul motiv al agitaţii din această perioadă de la Comrat. În afară de asta, în 2014 vor avea loc atât alegerile pentru funcţia de guvernator al regiunii, cât şi scrutinul pentru funcţiile de deputaţi în Parlamentul de la Chişinău, deci o perioadă propice pentru obţinerea de capital politic prin şantaj la adresa centrului. Practic, separarea Găgăuziei de R. Moldova este un pas imposibil fără susţinere externă, regiunea fiind prea săracă şi slab dezvoltată pentru a se întreţine din resurse proprii. Cu toate aceastea, autorităţile de la Comrat plusează în acest conflict, mizând pe faptul că în orice variantă au de câştigat, fie prin obţinerea recompenselor promise de Kremlin, care a declarat oficial că Găgăuzia va deveni în 2014 o prioritate pentru Federaţia Rusă, fie prin smulgerea de privilegii politice şi economice din partea Chişinăului.
UTA Găgăuz Yeri
Găgăuzia este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor cândva vorbitor al unei limbi turcice şi apropiat cultural de turci, însă de confesiune creştină ortodoxă. Locuitorii de aici sunt în marea lor majoritate urmaşii turcilor creştini colonizaţi aici între 1812 şi 1846, aduşi de către ruşi din estul Bulgariei. Populaţia de circa 160.000 de locuitori ai autonomiei trăieşte în cele 32 de localităţi (un municipiu, două oraşe, 23 de comune şi 6 sate). Regiunea beneficiază de autonomie din 1994, după ce, la începutul anilor 90 a avut câteva tentative de a obţine independenţa faţă de Chişinău.
Recomandările noastre
