Într-un proiect, Ministerul Sănătăţii propune ca pacienţii cu şanse mici de supravieţuire să nu fie ţinuţi la terapie intensivă.

Bolnavii care sunt într-o stare extrem de gravă şi nu mai au nicio şansă de supravieţuire nu trebuie ţinuţi pe aparate în secţiile de Anestezie Terapie Intensivă (ATI), propun oficiali din Ministerul Sănătăţii (MS) într-un proiect aflat în dezbatere pe site. „Cei la care nu există speranţa de recuperare a unei calităţi a vieţii acceptabilă nu trebuie admişi. Din nefericire, există situaţii când numărul potenţialilor beneficiari de terapie intensivă depăşeşte capacitatea secţiei de ATI“, se arată în actul propus de MS. Iniţiativa a stârnit reacţii dure chiar din partea medicilor şi a organizaţiilor pacienţilor, unii dintre ei catalogându-l drept o o formă de „eutanasie mascată“.

5.000 de euro pe zi pentru un bolnav la ATI

Iniţiatorii acestui proiect de ordin susţin că au vrut să armonizeze legislaţia românească cu cea europeană. „Astfel de reguli există şi în Franţa, şi în Germania“, a explicat Şerban Marinescu, preşedintele Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă. Acesta a recunoscut însă că documentul conţine formulări vagi şi a asigurat că i se vor aduce îmbună tăţiri. Medicul a explicat însă că bolnavii internaţi la terapie intensivă consumă cam 25-30% din resursele unui spital şi că se pot cheltui până la 5.000 de euro pe zi pentru menţinerea în viaţă a unui astfel de pacient. „Vorbim de bolnavi cu cancer, metastaze, în stare de comă, care nu mai pot fi resuscitaţi şi care nu mai au nicio şansă“, a exemplificat Şerban Marinescu.

La terapie intensivă, ca la război

Mulţi medici s-au declarat revoltaţi de propunerile MS şi spun că orice pacient, indiferent de gravitatea stării în care se află, trebuie ajutat până în ultima clipă. „Este adevărat că nu avem suficiente locuri în terapie intensivă, dar nu putem respinge bolnavii pe motiv că nu mai au nicio şansă“, a comentat profesorul Constantin Popa, managerul Institutului de Boli Cerebrovasculare „Vlad Voiculescu“, din Bucureşti. Pentru a putea face faţă numărului mare de bolnavi, care pot sosi la terapie intensivă într-o zi, managerul spune că a pus la punct două secţii de ATI: una pentru cei în stare foarte gravă şi alta pentru cei cu mai multe şanse de recuperare. „De multe ori suntem ca la război. Avem 20 de paturi şi 35 de urgenţe. Rezolvăm bolnavii în ordinea priorităţilor, aducem mai multe paturi, ne descurcăm cum putem“, explică profesorul.

Pentru a se evita situaţiile în care medicii să fie puşi să aleagă între bolnavii „cu şanse“ şi cei „fără şanse“, profesorul Constantin Popa crede că ar trebui rezolvată problema secţiilor de terapie intensivă din spitalele de provinice. „Au fost situaţii în care ni s-au trimis «la uşă» bolnavi intubaţi, aproape morţi, din spitalele de provincie“, afirmă profesorul.

Se încalcă drepturi garantate prin Constituţie

Membrii Comisiei de Etică din Colegiul Medicilor din România (CMR), întruniţi ieri, au stabilit că prin acest act se încalcă Codul deontologic al medicilor, precum şi drepturile românilor garantate prin Constituţie şi solicită retragerea acestui proiect.

Specialiştii în bioetică văd criteriile de admisie în terapie intensivă ca fiind inacceptabile, deoarece vârsta este sugerată drept criteriu de internare, „ceea ce reprezintă o discriminare şi impune o eutanasie mascată.

Se pleacă de la premisa falsă că un bătrân consumă resurse mai multe decât un tânăr şi că vârsta înaintată este în mod obligatoriu asociată cu boli coexistente severe, ceea ce nu ar mai impune un tratament pentru a prelungi viaţa“, se arată într-un comunicat al CMR. Reprezentaţii pacienţilor spun că iniţiativa MS este o „măsură criminală“. „Fiecare om are dreptul să spere că există o şansă pentru el. Numai Dumnezeu poate să decidă când îi vine sfârşitul“, spune Cezar Irimia, preşedinte Federaţiei Bolnavilor de Cancer. Reprezentanţii organizaţ iilor care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor în faze terminale spun că ceea ce este de-a dreptul revoltător este formularea că „decizia în privinţa priorităţilor este la discreţia şefului de secţie din ATI. Se încalcă flagrant legea drepturilor pacienţilor. Este dreptul bolnavului să aleagă: dacă vrea la ATI, acolo trebuie dus“.

MODELUL OCCIDENTAL

Spitale de cronici cu dotări de ATI

Problema îngrijirii bolnavilor care nu au şanse mari de recuperare a fost rezolvată în alte ţări prin înfiinţarea unor spitale pentru bolnavi cronici sau a unor centre de îngrijire paleativă care au inclusiv aparatură de terapie intensivă. „Pacienţii care se află în fază terminală sunt îngrijiţi până în ultima clipă, ventilaţi, în spitale specializate, de medici pregătiţi în respectiva boală“, afirmă medicul Ovidiu Peneş, specialist ATI la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. În Europa de Vest, pacienţii aflaţi în moarte cerebrală pot fi asistaţi chiar acasă de personal medical specializat. „Li se asigură o asistentă şi un sistem special de intubare, comandat de la distanţă, de un medic specialist ATI“, explică medicul Ovidiu Peneş. În plus, în spitale din Occident, bolnavii pot spune încă de la internare dacă vor sau nu să fie resuscitaţi, alegere pe care legea românească nu o permite.

"Criteriile de admisie în terapie intensivă sunt inacceptabile, deoarece vârsta este sugerată drept criteriu de internare, ceea ce reprezintă o discriminare şi impune o eutanasie mascată.", Comisia de Bioetică, Colegiul Medicilor