"Considerăm că Guvernul olandez trebuie să primească un mesaj foarte clar din partea celor 100 de milioane de cetăţeni europeni care au exact aceleaşi drepturi precum cei olandezi", spun europarlamentarii în scrisoarea deschisă.

În acest context, ei fac apel "la boicotarea tuturor produselor olandeze în toate cele 12 state ale UE devenite membre după 2004. Atunci când diplomaţia eşuează, este dreptul cetăţenilor să intervină în mod direct, prin mijloace democratice precum dreptul consumatorului de a alege. Este nevoie să dăm un semnal unit Guvernului olandez şi partidului radical căruia îi sunt tolerate acţiunile extremiste. Trebuie să arătăm Olandei că are nevoie de noi la fel de mult cum noi avem nevoie să aparţinem spaţiului comunitar", explică românul Sebastian Bodu şi polonezul Jacek Saryusz-Wolski.

Lista produselor "de ignorat"

Aceştia îi încurajează pe cetăţenii celor 12 ţări să verifice întotdeauna provenienţa produselor pe care le cumpără. "Putem trăi fără ele, mai ales ca altele, la fel de bune sunt disponibile oricand", argumentează oficialii europeni.

Iată câteva produse olandeze pe care aceştia îi sfătuiesc pe oameni să le ignore "până când acest partid va fi izolat politic": Shell, Heineken, Dove, TNT, Amstel, Lipton, Rexona, Knorr, Axe, Wolters Kluwer, Tom Tom. În acest fel, se încearcă implicarea companiilor care produc şi vând aceste produse în rezolvarea problemei.

Potrivit celor doi europarlamentari, boicotul produselor olandeze de către 100 de milioane de consumatori "este răspunsul potrivit pentru extremismul promovat de Olanda şi va transmite un mesaj clar către Guvernul sau ca nu suntem cetăţeni de mâna a doua şi, mai mult, că noi contăm. Dacă olandezii nu ne vor pe noi, nici noi nu vrem produsele lor".

Lezaţi de atitudinea extremistă a PVV

Cei doi parlamentari europeni se declară lezaţi şi chiar ameninţati de atitudinea Partidului Libertăţii din Olanda (PVV), un susţinător al guvernului actual. Acest partid a lansat un site unde olandezii pot depune plângeri împotriva cetăţenilor est-europeni, care a stârnit polemici aprinse în Uniunea Europeană. Premierul olandez a refuzat să se dezică de acest site anti-imigranţi din Europa Centrală şi de Est.

"Vreme de aproape jumătate de secol am trăit, mare parte dintre noi, departe de Europa Occidentală şi valorile ei democratice. Atunci când Uniunea Europeană ne-a deschis larg braţele şi ne-a primit, pe unii în 2004 şi pe alţii în 2007, dupa eforturi uriase facute pe drumul integrarii, am crezut că nu ne vom mai simţi nicicând excluşi, că vom fi parte a unei mari familii cu care împărtăşim aceleaşi valori şi cu care vom împărţi şi bune şi rele", mai scriu cei doi în scrisoarea deschisă.

Aceştia mai spun că acest partid radical din Olanda a reuşit "să ne amintească faptul că extremismul şi discriminarea pe bază de cetăţenie nu au murit în Europa anului 2012, ba chiar sunt din ce în ce mai virulente şi acceptate la nivelul unui Guvern european", în condiţiile în care acest partid de extremă dreaptă spune că est-europenii sunt infractori, că sunt direct răspunzători pentru creşterea criminalităţii în Olanda, că fiecare cetăţean olandez ar trebui să se plângă dacă şi-a pierdut locul de muncă în favoarea unui nou venit în UE şi, în general, dacă "a fost deranjat" de noii cetăţeni ai Europei, sosiţi odată cu anul 2004.

CITIȚI ȘI:

  • Comisia Europeană pune tunurile pe site-ul extremiștilor olandezi
  • Extremiștii lui Geert Wilders au site de reclamații. ”Aveți probleme cu românii și polonezii?”
  • România reacționează: MAE îi acuză pe extremiștii olandezului Geert Wilders de discriminare
  • Zece ţări din Europa Centrală şi de Est protestează faţă de site-ul discriminatoriu lansat de extremistul Geert Wilders. "Păcat", a reacţionat acesta
  • Geert Wilders către ambasadorii care critică site-ul olandez: ”Vedeţi-vă de treburile voastre!”
  • PRESIUNI PE GUVERNUL OLANDEZ. Site-ul xenofob, în vizorul Parlamentului European