Doi europarlamentari români îi pregătesc premierului Viorica Dăncilă terenul pentru dezbaterea din 3 octombrie, din plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg. Dăncilă este așteptată cu explicații în ceea ce privește evenimentele violente din 10 august, din Piața Victoriei. La finalul lunii octombrie, după această dezbatere, Parlamentul European va vota și o rezoluție în ceea ce privește situația statului de drept, în România.

Grupul Verzilor din Parlamentul European a solicitat dezbaterea, în sesiunea din toamnă de la Strasbourg, pe tema situației statului de drept din România. Propunerea a venit de la Philipe Lamberts, președintele Verzilor, la o reuniune a șefilor grupurilor parlamentare. Solicitarea are la bază evenimentele violente din 10 august împotriva protestatarilor pașnici. Dăncilă este chemată să dea explicații despre folosirea violenței de către forțele de ordine împotriva protestatarilor pașnici. „Suntem alături de toţi românii în lupta împotriva corupţiei”, a spus Philippe Lamberts, arătând că grupul politic pe care îl conduce dorește o discuție mai amplă despre situația statului de drept din România și despre lupta împotriva corupției.

 

Dăncilă și scrisoarea către Juncker

Printre primele măsuri ale premierului Dăncilă, după protestele din 10 august, a fost o scrisoare trimisă la Bruxelles. Premierul a transmis președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi vicepreședintelui Frans Timmermans, că manifestația din seara respectivă a fost o încercare de dărâmare a Guvernului, că protestari violenți au încercat să intre cu forța în Palatul Victoria. De asemenea, premierul l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis că a făcut apel la continuarea protestelor și că nu și-a îndeplinit funcția de mediator în societate.

Comisia Europeană a confirmat, pentru presa din România, că a primit scrisoarea și că va da un răspuns în cel mai scurt timp. În spațiul public nu a apărut răspunsul șefului CE la scrisoarea premierului, însă s-a vehiculat ideea că ar putea exista o discuție în timpul vizitei lui Juncker la Summitul celor Trei Mări. Premierul s-a arătat deschis pentru o discuție în privința protestelor din 10 august cu șeful CE. După întâlnirea de pomină din salonul aeroportului Băneasa, Guvernul a transmis că cei doi au vorbit despre viitoarea Președinție a României la Consiliul Uniunii Europene, nu despre proteste.

 

Scrisoarea, laitmotivul PSD, adoptat de ALDE

Social-democrații au obișnuit opinia publică să trimită scrisori când au ceva de obiectat, când pun la cale un puci, când cer demisii sau când vor să se plângă instituțiilor Uniunii Europene. Colegii de coaliție s-au inspirat de la PSD și europarlamentari ALDE au adoptat tehnica scrisorii. Eurodeputatele Norica Nicolai și Renate Weber au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, și altor oficiali, în care vorbesc despre protocoalele secrete asupra justiției din România.

 

Lobby pentru Viorica Dăncilă la Bruxelles

În contextul dezbaterii anunțate pentru 3 octombrie, în PE, europarlamentarii români din coaliția de guvernare vor să aducă în atenția oficialilor europeni protocoalele care au zdruncinat justiția din România, și pe care partidele de la conducere le-au condamnat. Dacă discuția s-ar concentra pe seama protocoalelor secrete, violențele Jandarmeriei asupra protestatarilor pașnici, din 10 august, ar trece pe un plan secund.

Norica Nicolai și Renate Weber cer liderilor europeni ca pe 3 octombrie, în legislativul european, să fie dezbătute adevăratele amenințări la adresa statului de drept.

Eurodeputaţii ALDE solicită liderilor europeni să fie sprijinită propunerea ca la dezbaterea din 3 octombrie din Parlamentul European să fie discutate „adevăratele amenințări la adresa statului de drept”. Scrisoarea celor două eurodeputate se numește „Impactul protocoalelor secrete asupra statului de drept în România”

 

Protocoalele secrete au ajuns la Bruxelles

În 2017, în Parlamentul European, a mai avut loc o dezbatere despre statul de drept din România. Atunci, din cauza lipsei de informații, nu s-a ajuns la nicio concluzie. Acum, Nicolai și Weber susțin că, în urma dezvăluirilor despre protocoalele secrete, ar putea exista un consens. Deputatele au atașat scrisorii și trei protocoale și le-au atras atenția destinatarilor să țină cont de faptul că acestea nu au fost implementate în legătură cu terorismul. A fost amintit și cazul judecătorului Stan Mustață și transmit că 60 la sută dintre magistrații români au fost supuși anchetelor penale în ultimii trei ani, cu scopul de a-i face vulnerabili. Se mai transmite că independența procurorilor și a judecătorilor a fost afectată de Serviciul Român de Informații și de DNA.