Europa, sub tot mai multe amenințări. Ce conflicte vor lovi „Bătrânul Continent”

Afirmația retorică a președintelui francez Emmanuel Macron, „Este oare „Europa noastră de azi muritoare?”, a fost analizată în cheie politică de istorici și politologi deopotrivă.

Ultimul eveniment, tentativa de asasinat a premierului slovac Robert Fico, coroborat cu războiul din Ucraina și cu valul de violențe din Europa au indus un sentiment de teamă și de neîncredere la nivelul întregului continent european.

Încotro se îndreaptă Europa

Renumitul politolog bulgar Ivan Krâstev este de părere că președintele francez are dreptate într-o oarecare măsură. Afirmația liderului de la Paris ar fi în totalitate adevărată, dacă ar fi eliminată retorica dramatică din discursul lui Emmanuel Macron.

„În acest moment, din toate părțile, ne confruntăm cu viziuni apocaliptice asupra lumii”, notează Krâstev, referindu-se la predicțiile sumbre ale activiștilor pentru climă sau la presupunerile că „marele schimb demografic” ne va distruge modul de viață.

Cert este că „Europa este în regim de supraviețuire”, a declarat Krâstev pentru publicația elvețiană Neue Zürcher Zeitung.  Politologul atrage atenția că, de fapt, cetățenii din Europa vor resimți și mai mult riscul de insecuritate, dacă liderii politici rostogolesc constant mesaje alarmante.

„Ideea unei păci durabile s-a prăbușit”

Pentru a se face înțeles politologul a adus în discuție sfârșitul anilor 1980, când Cortina de Fier din Europa s-a prăbușit. La vremea respectivă, liderii Pactului de la Varșovia vedeau în comunism un regim care se va întinde la nesfârșit. Realitatea însă a fost alta. În zilele noastre comunismul este un regim pe cale de dispariție.

„Și astăzi lumea noastră se schimbă foarte repede. Ideea unei păci durabile în Europa s-a prăbușit. Înțelegem că trăim vremuri antebelice și toate noțiunile importante pe care s-a bazat securitatea noastră nu mai sunt valabile".

În continuarea interviului politologul a invocat un concept din Relațiile Internaționale, dependența politică reciprocă, un concept care nu-și mai găsește locul în sistemul internațional din zilele noastre.

Europa trebuie să se apere singură

„Se credea că dependența politică reciprocă înseamnă pace, dar astăzi știm deja că dependența poate fi transformată într-o armă politică. Așa cum s-a întâmplat cu gazele rusești. De asemenea, Europa ajunsese să creadă că puterea militară nu mai are importanţă, deoarece conta pe faptul că SUA îi garantează securitatea.

Acea iluzie a fost spulberată. Sau naționalismul considerat a fi un spirit al trecutului, astăzi tocmai puterea lui i-a ajutat pe ucraineni să se apere de ruși atât de mult timp”, a mai declarat politologul bulgar.

Krâstev a evidenția și temerile pe care statele din Europa le au. Temeri, deloc comune, dar care variază în funcție de regiune. De exemplu, în Europa Centrală și de Vest, nemții și francezii se tem de un război general. Pe măsură ce coborâm pe linia Dunării, statele din Europa Centrală încă trăiesc reminiscentele trecutului, când URSS s-a întins cu mult peste granițele actuale.

Rusia, moștenitoarea Uniunii Sovietice este în continuare cel mai mare stat din lume. Dar se pare că cei 17 milioane de kilometri pătrați nu sunt destui pentru Vladimir Putin.

„Temerile europenilor sunt diferite”

„Temerile în Europa sunt foarte diferite - germanii și francezii se tem de un război nuclear, în timp ce polonezii și balticii - că țările lor ar putea fi ocupate. Și aceasta îşi are explicația istorică - pentru că țările din Europa de Est nu își percep existența ca pe un dat. „O țară precum Polonia a fost prea des divizată, prea des a dispărut de pe hartă”, reamintește politologul.

În ceea ce-l privește pe Vladimir Putin, politologul Ivan Krâstev contrazice oarecum percepția europeană în privința pretențiilor expansioniste ale liderului de Kremlin. Percepția din Europa este că Putin urmărește să refacă granițele imperiului țarist. Contrar acestei oprinii, politologul bulgar pune expansiunea teritorială a Rusie pe seama dorinței președintelui Putin de a redefini națiunea rusă.

„Războiul din Ucraina a fost determinat și de dezvoltarea demografică, adică de topirea rapidă a populației din Rusia. Putin vrea ca ucrainenii să devină ruși", crede președintele Centrului pentru Strategii Liberale. Cu toate acestea, adaugă politologul bulgar, Europa trebuie să se apere singură. Relația Bruxelles - Washington a început să scârțâie pe la rotițele mecanismelor de cooperare.

Europa trebuie să fie conștientă de situație

„Dacă europenii sunt suficient de conștienți de situație, nu văd de ce nu pot reuși. Considerăm că multe lucruri sunt imposibile doar pentru că suntem prea leneși să le facem. Când Putin și-a început atacul, mulți au crezut că Ucraina nu va rezista mai mult de șase săptămâni. La urma urmei, este o chestiune de voință".

„Alegerile nu au fost niciodată mai europene” În privința alegerilor pentru forul legislativ european, expertul în științe politice trasează o paralelă între frică și anxietate.

„Frica este legată de o amenințare specifică și mobilizează. Anxietatea este difuză și tinde să paralizeze. Când se adună multe amenințări și riscuri - Ucraina nu va rezista mai mult de șase săptămâni, inflația, migrația - rezultatul este o anxietate care aduce beneficii extremei drepte.

Dar și ea însăși este sfâșiată. De exemplu, legat de atitudinea ei față de Rusia. Alegerile nu au fost niciodată mai europene pentru că acum cetățenii știu că este vorba într-adevăr de direcţia Europei", a adăugat politologul bulgar.