Strategia aplicată în ultimii doi ani pentru combaterea crizei va face loc treptat măsurilor de stimulare a creşterii.
Seismul politic generat de alegerile din Franţa şi Grecia nu a fost ignorat de executivul UE, care, după o perioadă de austeritate, a cerut măsuri pentru creştere economică în Europa. Liderii UE par să se plieze tot mai mult pe cererile lui Francois Hollande, acceptând că rezultatele alegerilor din cele două ţări au schimbat faţa politicii europene. Un semnal important a fost dat la Bruxelles de preşedintele UE, Herman Van Rompuy, care a anunţat convocarea unui summit special al uniunii, la care noul şef al statului francez îşi va putea prezenta propunerile de gestionare a crizei euro. Comisia Europeană susţine că sprijină solicitările lui Hollande privind investiţii pan-europene, care ar genera la creştere economică şi noi locuri de muncă. Comisarul european Oli Rehn pentru Afaceri economice şi monetare şi preşedintele CE, Manuel Barroso, au afi rmat că liderii UE vor ajunge la un acord privind creşterea capitalului Băncii Europene de Investiţii cu 10 miliarde de euro, care ar putea fi garanţie pentru inaugurarea unor "proiecte pilot" de infrastructură la scală pan-europeană. Executivul comunitar mai susţine că există suma de 82 de miliarde de euro în fonduri structurale nefolosite, din bugetul pe termen mediu al UE, care poate fi utilizată pentru promovarea creşterii economice. Şi la Berlin, politica de austeritate a cancelarului Merkel este criticată. Consilierul guvernului pe probleme economice, Peter Bofinger, vorbeşte despre "un naufragiu total al politicii de austeritate" şi spune că e momentul unei schimbări de strategie. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/7CeNusG6x8M?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Citiţi şi:
- FMI o lasă mai moale cu austeritatea
-
Franţa, viitorul bolnav al Europei?
- Nu mai suportă austeritatea. Nemții se revoltă și cer salarii mai mari