Viitorul lider al Comisiei Europene ar putea fi ales prin vot direct în 2014
Bruxelles-ul vrea să retrezească interesul cetăţenilor europeni pentru spaţiul comunitar, aruncând în dezbatere un subiect prin care speră măcar să atenueze euroscepticismul înteţit de actuala criză economică. Cine îi va succeda lui Jose Manueal Barroso la conducerea Comisiei Europene - este întrebarea care se aude tot mai des pe culoarele instituţiilor de la Bruxelles. Săptămâna trecută, în discursul său despre starea Uniunii Europene, Barroso a sugerat că succesorul său ar putea fi desemnat la finalul unei confruntări electorale clasice, în care partidele să îşi desemneze propriul candidat. Prin această propunere, Barroso speră să stârnească interesul cetăţenilor pentru alegerile europene, următoarele fiind programate în 2014, un scrutin marcat tradiţional de o prezenţă redusă la urne. Cel mai vehiculat nume al posibilului succesor al lui Barroso este Viviane Reding, actual comisar european pe Justiţie şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Ea a câştigat foarte mult în popularitate după ce a reuşit să reducă tarifele de roaming în ţările UE şi luptă pentru ca 40 la sută din membrii din conducerea unei companii să fie femei. Acum doi ani, Reding critica vehement tratamentul aplicat imigranţilor romi de către administraţa lui Nicolas Sarkozy. O listă lungă de pretendenţi Un alt candidat al popularilor europeni ar putea fi premierul polonez Donald Tusk, artizanul unei creşteri economice robuste într-o perioadă în care Europa se zbate în criză. De cealaltă parte, social-democraţii europeni ar putea miza pe premierul danez Helle Thorning-Schmidt sau pe actualul preşedinte al Parlamentului European, germanul Martin Schulz. Liberal-democraţii i-ar putea arunca în luptă pe fostul premier belgian Guy Verhofstadt sau pe actualul comisar pentru Economie, finlandezul Olli Rehn. În cursă ar putea intra şi actualul preşedinte al Consiliului European, belgianul Herman van Rompuy. În final, comentează Financial Times, nu este exclusă nicio o nouă candidatură a lui Barroso, deşi nimeni nu a avut până acum trei mandate consecutive la conducerea Comisiei.