Cipuri. Sursa foto: Loc Nguyen/ Pixabay
Din cuprinsul articolului
Europa este departe de a-și atinge obiectivele de a restabili producția de microcipuri pe teritoriul său, astfel încât să nu mai depindă de importurile din Republica Populară Chineză.
Europa, dependență riscantă de China comunistă la cipuri
Auditorii Uniunii Europene au avertizat luni că blocul se bazează în mod periculos pe China comunistă pentru microcipurile obișnuite care se folosesc la orice aparat, de la automobile la mașini de spălat.
Curtea de Conturi Europeană (ECA) a arătat, într-un raport, că unul din trei cipuri low-tech provine din Republica Populară Chineză.
Instituția a avertizat că UE nu este „nici pe departe” să-și atingă propriul obiectiv de a constitui 20% din lanțul valoric global al microcipurilor până în 2030, un obiectiv stabilit în Actul European Chips din 2023, care intenționa să facă blocul să fie mai puțin dependent de regiunile străine.
UE, departe de obiectivele pe care și le-a stabilit
Raportul este încă un semn că UE se luptă să reducă unele dintre cele mai flagrante dependențe de tehnologia străină pentru serviciile esențiale și esențiale, în ciuda încercărilor Bruxelles-ului de a face blocul mai „suveran din punct de vedere tehnologic”.
Europa are câteva companii lider în domeniul microcipurilor mai puțin avansate, inclusiv Infineon din Germania, NXP olandez și STMicroelectronics franco-italian. Aceste firme răspund nevoilor puternicei industrii auto din Europa.
Dar auditorii au scris că cererea în Europa „crește în prezent mai repede decât o pot furniza producătorii de cipuri din UE”.
În 2024, UE a avut un deficit de 9,8 miliarde de euro cu China comunistă pe cipuri și a avut, de asemenea, deficite cu alte centre de fabricare a cipurilor, cum ar fi Taiwan.
La nivel global, Taiwan a devenit principalul hub pentru cipuri mai avansate, care au noduri mai mici decât sortimentele low-tech și sunt utilizate în smartphone-uri și centre de date.
Ecologismul adâncește criza de cipuri din Europa
Dar cererea rămâne ridicată și pentru cipuri low-tech, inclusiv pentru a facilita tranziția către tehnologii mai durabile, mai puțin consumatoare de energie.
Auditorii au avertizat că decalajul pe care îl are Europa față de alte regiuni se va mări. „Deoarece acest tip de microcip este necesar pentru tehnologia asociată cu tranziția ecologică, este probabil ca acest deficit comercial să crească în viitor”.
În calitate de auditor independent al UE, Curtea de Conturi analizează finanțele UE, cheltuielile acesteia și punerea în aplicare a politicilor sale.
Mesajul auditorilor vine în momentul în care Bruxelles-ul se pregătește să-și revizuiască Chips Act, care a formulat obiectivul de 20% până în 2030. Auditorii au respins acest obiectiv ca fiind „aspirațional” și neîntemeiat în realitate.
În iulie anul trecut, Comisia a recunoscut că obiectivul este departe de a fi atins, proiectând că UE va atinge 11,7% în 2030, mai degrabă decât 20%.
Cipuri. Sursa foto: Drugieslova | Dreamstime.com
Europa, presată de realitate să-și schimbe politicile
Executivul UE a investigat dependența blocului de China comunistă pentru cipuri low-tech. Anul trecut, a chestionat furnizorii de microcipuri și clienții lor cu privire la tehnologia de generație mai veche folosită în mașini, aparate de uz casnic și dispozitive medicale, din cauza temerilor că firmele subvenționate de China le submina.
Această mișcare a fost coordonată cu Washingtonul sub președintele de atunci Joe Biden, care a efectuat un sondaj similar.
Annemie Turtelboom, membru al Curții de Conturi, a declarat că tensiunile geopolitice dintre SUA și UE au făcut ca problema reducerii dependențelor să fie și mai presantă decât acum un an.
„Știm deja despre riscurile pe care le implică importul din țări cu care avem o relație incertă. Dar poate că nici măcar nu ne putem baza pe aliații noștri tradiționali pentru aprovizionarea cu cipuri”, a spus ea.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a spus într-un răspuns că Chips Act a fost „o bază solidă” după două decenii în care cota Europei a scăzut și că a „repus Europa pe calea creșterii”, potrivit Politico.
