Șefii de state din Germania, Franța, Italia și Spania se întâlnesc luni în palatul Regelui Soare pentru a da puțin lustru peste rugina Uniunii Europene.

Simbol al strălucirii trecute a Franței, palatul Versailles este locul ales de François Hollande cu intenția de „a lansa o dinamică politică pentru a reda încrederea în Europa”, așa cum s-a exprimat o sursă de la Elysée citată de EurActiv.

Luni 6 martie, președintele Franței îi va primi pe cancelara Germaniei, Angela Merkel și pe premierii Italiei, Paolo Gentiloni, și Spaniei, Mariano Rajoy, într-o întâlnire cu o miză uriașă pentru viitorul Uniunii Europene.

Mini-summit-ul de la Versailles are rolul de a pregăti summit-ul european din 9 și 10 martie de la Bruxelles, dar mai ales pe cel din 30 martie din capitala Italiei, unde, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la semnatea Tratatului de la Roma, se intenționează enunțarea unei soluții de salvare a Uniunii Europene.

Într-adevăr, UE este într-o criză structurală profundă, tendințele euro-fuge sunt tot mai puternice, în condițiile în care cetățenii se simt din ce în ce mai puțin reprezentanți de elitele conducătoare. Criza imigranților și Brexitul constituie cele două lovituri de berbece care au zgâlțâit dramatic structura de rezistență a UE. Lor li se adaugă undele seismice venite de peste Ocean, în urma victoriei lui Donald Trump.

Or, Parisul crede că tocmai unul din aceste șocuri – Brexitul – poate fi valorificat în folosul UE. „Trebuie exploatată dinamica creată de absența frânei după ieșirea Marii Britanii”, a declarat sursa citată din cadrul președinției franceze.

Aceasta vrea să spună că toate dosarele blocate de britanici – cum ar fi crearea unei structuri europene de apărare autonome față de NATO – pot primi acum undă verde.

Iar condițiile de autofinanțare a țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice, pe care Trump vrea s-o impună par să ofere pretextul pentru crearea unui „mini-NATO” european, rupt de sub tutela Washingtonului. Cu alte cuvinte, statele europene membre NATO nu au bani pentru a asigura alocarea a 2% din PIB pentru Apărare (conform declarației Berlinului) , așa cum singure s-au angajat și cum cere Trumo, dar au bani pentru o nouă forță de securitate.

De altfel, relațiile cu NATO și cu Trump figurează în fruntea listei cu subiecte de la Versailles.

Însă subiectul cel mai fierbinte de pe agenda celor 4 este „Europa cu mai multe viteze”, pe care intenționează să o impună la summit-ul de la Roma din 30 martie. Întâlnirea de la Versailles vine după ce săptămâna trecută Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene a prezentat cinci „scenarii” pentru viitorul UE. Or, liderii Franței și Germaniei și-au exprimat deja sprijinul categoric pentru „Scenariul 3”, cel al „Europei cu mai multe viteze” sau „Europa cu cercuri concentrice”, semnificând trepte diferite de integrare. Premierii italian și spaniol vor face și ei declarații în acest sens la Versailles.

Odată ce cele mai mari patru puteri europene își vor manifesta sprijinul pentru „Scenariul 3”, va fi foarte dificil pentru ceilalți 23 să mai schimbe ceva. Cu atât mai mult, cu cât sistemul vitezelor diferite de integrare nu necesită o schimbare de tratat și deci nu există riscul de a fi blocat la ratificare în țările membre.

Așadar, „careul de rigi” de la Versailles vrea să pună restul Europei în fața faptului împlinit. „Qui m’aime me suive” („Cine mă iubește să mă urmeze”) le-ar fi zis Filip VI de Valois ostașilor săi în războiul contra flamanzilor. Acesta ar putea deveni dictonul Europei viitoare. Este mai puțin clar, însă, ce se va întâmpla cu țările membre care nu vor (sau nu pot) să-i urmeze pe cei patru.