„Europa rămâne în urmă”. Intrarea țărilor din regiune în Uniunea Europeană a fost un succes economic, dar convergența dintre Est și Vest încetinește acum
România și frustrarea din Europa Centrală
Deși a fost anulat din cauza suspiciunilor de manipulare a rețelelor sociale, primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat duminică, 24 noiembrie, a servit încă o dată drept reamintire: frustrarea economică a multor alegători din țările din Europa Centrală și de Est rămâne în continuare o sursă profundă de nemulțumire și de voturi pentru extrema dreaptă.
Candidatul care s-a clasat pe primul loc cu 23% din voturi, Călin Georgescu, a devenit cunoscut în străinătate pentru opiniile sale pro-ruse. Dar ceea ce l-a făcut popular în România au fost promisiunile sale cu tentă naționalistă de a îndepărta economia acestei țări de 19 milioane de locuitori de la dependența ei de investițiile străine și de a o orienta către ceea ce el a numit, în programul său, un model „suveranist distributiv”.
Aceasta are ca scop promovarea „producătorilor români autentici” și obligarea multinaționalelor să accepte asociații „deținute în proporție de cel puțin 51% de statul român” pentru „tot ce implică exploatarea resurselor naturale”.
Un candidat potențial dezastruos
Potențial dezastruos pentru economia românească și incompatibil cu regulile europene de concurență, acest program a avut meritul, în ochii alegătorilor lui Georgescu, de a readuce controlul asupra multor părți ale economiei lor cumpărate de companii străine după căderea comunismului, în special în industria lemnului.
Călin Georgescu foto: INQUAM
La acestea s-au adăugat promisiunile ipotetice ale lui Georgescu de a face totul pentru a se asigura că cei aproximativ 3 milioane de români plecați la muncă în condiții adesea foarte dificile în Europa de Vest se vor întoarce în țara lor – ceea ce explică popularitatea sa puternică printre alegătorii diasporei.
Foarte prezent în România, acest sentiment de a fi fost dublu jefuit de Occident este în realitate larg răspândit în toate țările Europei Centrale și de Est. Asta în ciuda faptului că intrarea lor în Uniunea Europeană (în valuri succesive în 2004, 2007 și 2013) a fost fără îndoială un succes din punct de vedere economic.
Populație în scădere în Europa Centrală
În douăzeci de ani, oamenii din regiune au beneficiat de o îmbunătățire considerabilă a nivelului lor de trai. „Țări precum Polonia erau la 40% din nivelul de trai al Uniunii Europene [UE] înainte de aderare și acum sunt în jur de 70%, este absolut remarcabil, chiar și în comparație globală”, subliniază Zuzana Zavarska, economist la Institutul pentru Studii economice internaționale la Viena, Austria.
Acest model a fost, de asemenea, „un avantaj pentru companiile din Europa de Vest”, spune ea, permițându-le să beneficieze de o forță de muncă calificată și ieftină, în special în industria auto.
După douăzeci de ani de progrese rapide, convergența Est-Vest încetinește totuși. Deși economiile din Europa Centrală nu sunt menționate în mod specific în raportul de competitivitate al UE publicat în septembrie de Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, incapacitatea lor de a trece de la un model subprime - externalizarea industrială - la un model mai inovator amenință în mod clar să le limiteze la o „capcană cu venituri medii”. Lovită acum de aceleași boli ca și restul Europei, regiunea suferă de simptome și mai grave.
Doar opt companii din Europa Centrală și de est, în top 2.500
„Dacă iei cele 2.500 de companii cele mai importante din lume pentru investiții în cercetare și dezvoltare, doar opt sunt companii din Europa Centrală și de Est.
„În 2023, au existat doar 1.500 de cereri de brevet pentru întreaga regiune, față de 25.000 doar pentru Germania”, notează Matteo Ferrazzi, economist specializat în regiune la Banca Europeană de Investiții.
În domeniul digital, regiunea încă nu primește cele mai inovatoare companii, în afară de câteva cazuri izolate din Praga sau Varșovia și succesul foarte specific al Estoniei.
Sursa foto: pixabay
Tot mai puțini absolvenți
De asemenea, aceste țări nu au reușit să creeze și să finanțeze companii capabile să concureze cu multinaționalele. Cea mai bogată persoană din regiune, cehoaica Renata Kellnerova, care a moștenit de la soțul ei Petr Kellner conglomeratul PPF, care activează în finanțe, se află abia pe locul 104 în lume în clasamentul Forbes al averilor internaționale.
Averile locale provin adesea din activități dependente de bugetul public, precum Lorinc Meszaros, prietenul din copilărie al lui Viktor Orban care a devenit cel mai bogat om al Ungariei.
Datorită unei populații și mai în scădere decât în Occident, universitățile din Europa Centrală și de Est produc tot mai puțini absolvenți în fiecare an, ceea ce limitează creșterea competențelor.
Practicată încă de la pandemia de Covid-19, deschiderea către imigrație a fost văzută până acum doar ca un mijloc de a aduce o forță de muncă flexibilă din Asia pentru a păstra competitivitatea industriei, dar care nu are scopul de a se stabili în țările respective.
În acest context, posibilitatea ca regiunea să ajute într-o zi restul UE să ajungă din urmă SUA sau China în materie de inovație pare foarte puțin probabilă.
(Autor: Jean-Baptiste Chastand, Le Monde; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)