Trei sferturi dintre imigranți ar reveni acasă, iar 30% sunt deciși să o facă în următorii cinci ani. Motivul principal: reîntregirea familiei.

O majoritate covârșitoare - aproape trei sferturi - a românilor plecați la muncă în Spania, în împrejurimile Ma dri dului, declară că vor să revină în țară, însă numai 32% dintre ei sunt absolut siguri că s-ar întoarce în următorii cinci ani, arată o analiză realizată, în 2008, de Fundația Soros România.

Care dintre imigranți ar abandona Spania? În primul rând, cei care consideră că plecarea în lume pentru un trai mai bun le-a afectat negativ familia rămasă în România. Dar s-ar întoarce și cei nemulțumiți de starea lor de sănătate de când au venit în Spania și cei care sunt angajați „la negru”.

Studiul „Comunități românești în Spania” a fost făcut între 3 și 25 septembrie, în regiunile Coslada, Arganda del Rey, Alcala de Henares și Torrejon de Ardoz, în care se află aproximativ 190.000 de conaționali ai noștri, adică 40% dintre românii din regiunea Madrid (excluzând orașul Madrid).

29% nu vor acasă

La începutul anului 2007, numai 7% dintre românii imigranţi din regiunea Madrid îşi exprimau dorinţa de revenire în ţară, iar 80% declarau că vor să rămână în Spania, potrivit Enquesta Nacional de Inmigrantes, citat de Soros.

La doi ani distanță, aproape jumătate dintre românii intervievaţi în Comunitatea Autonomă Madrid ar putea să revină în ţară în următorii cinci ani.

În funcţie de intenţia de revenire, imigranţii se diferenţiază: cei cu intenția de revenire în următorul an (14%), cei care vizează un termen mediu de revenire, de doi-cinci ani (33%), persoanele care s-ar întoarce după cinci ani (15%) și cei care nu au de gând să mai revină în ţară (29%).

Vor schimba România

La momentul efectuării cercetării, criza economică începuse să fie simţită semnificativ în Spania. Românii erau îngrijoraţi, dar nu în stare de alertă. „Colții” de la lună la lună mai ascuțiți ai crizei ar putea modifica însă cifra românilor gata să ia avionul spre țara de baștină.

„Depinde de raportul între criza din România și cea din Spania. Dacă va fi mai accentuată criza noastră decât a lor, atunci nu se întorc mai mulți decât am prevăzut. Apoi, depinde și de cât durează această criză în Spania. Din punctul acesta de vedere ne așteptăm la o nouă categorie de migranți, de revenire temporară: vin acasă când e criză acolo, că e scump, n-au unde lucra, dar nu sunt hotărâți să rămână”, spune profesorul Dumitru Sandu, care a lucrat la proiectul Fundației Soros.

„Cei 30% care spun că revin sigur au planuri legate de casă, iar în momentul în care s-au întors sunt alți oameni. Vin cu ideea de trai mai bun, instituții mai bune, vor să facă afaceri și aici, și acolo. Vor fi noua categorie de nemulțumiți în legătură cu instituțiile românești. Nu încape îndoială că ei vor putea schimba România în bine”, adaugă Sandu.

Se întorc pentru copii

Românii cu probabilitate mare de revenire în ţară se disting prin faptul că au venituri relativ ridicate în Spania (peste media de aproximativ 1.400 euro pe lună), situaţie materială bună în România, nivel de educaţie relativ redus şi o slabă cunoaştere a limbii spaniole, arată studiul. Cei mai hotărâți să revină sunt românii care se află peste hotare numai cu soțul/ soția, nu și cu copiii, „orfanii căpșunarilor”, așa cum i-a numit presa internațională.

Optimiști din fire, românii sunt convinși că peste trei ani situația economică din România va fi mai bună decât în prezent. Venitul mediu indivi dual al celor intervievaţi era, în iulie 2008, de 1.400 de euro, iar venitul minim pentru care declară că ar accepta să revină este 1.000 de euro.

5.100 DE EURO PE AN

Strâng bani pentru casă și pentru rate

Potrivit studiului Soros, 30% dintre românii plecați trimit bani acasă o dată pe lună, iar cei deciși să se întoarcă transferă mai mulți bani, 5.900 de euro pe an, comparativ cu media de 5.100. De cele mai multe ori, banii trimişi sunt folosiţi pentru cheltuieli curente şi achitarea ratelor la bancă, îngrijirea sănătății, cumpărarea de bunuri personale, îmbunătăţirea locuinţei, dar și pentru educaţia copiilor şi construcția de locuințe.

Migranţii din gospodăriile transnaţionale (cu membri atât în Spania, cât şi în România) au trimis în ţară, în perioada de referinţă, cu aproximativ 1.000 de euro mai mult decât cei din gospodăriile cu membri exclusiv în Spania, mai arată studiul „Comunități românești în Spania”.