Ministrul de externe califică drept ‘provocare’ afirmațiile Rusiei potrivit cărora presupusa suspectă s-ar fi refugiat în țara sa

Estonia a ripostat în fața afirmațiilor Rusiei potrivit cărora femeia, suspectată de Moscova că ar fi fost autoarea atentatului cu bombă de sâmbătă, s-ar fi refugiat ulterior în această țară baltică, scrie Financial Times.

Cum tensiunile sunt crescânde din cauza războiului din Ucraina care durează deja de șase luni, Tallinnul a respins ipoteza legată de locul în care s-ar afla femeia pe care Kremlinul o acuză că ar fi asasinat-o pe fiica unui important susținător al lui Vladimir Putin.

Marți, pe un canal de televiziune, ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, a declarat: “Considerăm asta drept o provocare din lungul șir de provocări lansate de Federația Rusă și, în acest moment, nu avem nimic de adăugat”.

Serviciul de securitate al Rusiei, FSB, a pretins că Natalia Vovk, o ucraineancă în vârstă de 43 de ani, s-ar face vinovată de asasinarea Dariei Dughina, fiica ideologului de extremă-dreaptă Aleksandr Dughin. Se presupune că, ulterior, Vovk s-ar fi refugiat în Estonia, ceea ce i-a făcut pe naționaliștii ruși să ceară acțiuni dure împotriva acestei țări baltice, care s-a numărat printre cei mai mari susținători ai Ucrainei.

Luni, poliția estoniană a declarat că Moscova nu a înaintat nicio cerere oficială cu privire la Vovk.

Dar Indrek Kannik, șeful Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate, o instituție finanțată de stat, a spus că atentatul cu bombă ar fi putut fi o acțiune menită să inducă în eroare, pusă la cale de Rusia.

“Este posibil ca atentatul să fi fost chiar opera serviciilor FSB, având în vedere că oamenii acestui serviciu au devenit un pericol. În același timp, este convenabil ca ucrainenii să fie învinuiți. Acum constatăm că și Estonia poate fi atrasă în toate astea”, a declarat el la televiziunea estoniană.

Săptămâna trecută, Estonia a fost ținta celui mai mare atac informatic din ultimii 15 ani după ce a îndepărtat un monument reprezentând un tanc și datând din epoca sovietică, aflat în orașul Narva, din apropierea frontierei cu Rusia.

Atacul nu a avut niciun impact vizibil asupra acestei țări baltice, recunoscute pentru infrastructura sa digitală de mare performaanță. În 2007, țara a fost afectată de un dur atac informatic care, potrivit oficialilor estonieni, ar fi pornit din Rusia și care a survenit după îndepărtarea unei statui în bronz reprezentând un soldat al Armatei Roșii și aflat în Tallinn, capitala țării.

Reinsalu a subliniat că atacul de săptămâna trecută s-a înscris în genul de presiuni pe care Moscova le exercită asupra Tallinnului în urma sprijinului pe care țara sa îl acordă Ucrainei, având în vedere că Estonia a oferit Kievului ajutoare pe cap de locuitor mai multe decât oricare altă țară.

“De ce s-a confruntat Estonia cu cel mai mare atac informatic de după incidentul cu statuia soldatului de bronz? De ce, cu două săptămâni în urmă, un fost președinte al Rusiei a spus că faptul că Estonia e încă o țară liberă e un eșec?“, s-a întrebat el la ETV, canalul televiziunii publice din Estonia.

Estonia s-a aflat în fruntea celor care au cerut sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, pledând chiar pentru o interdicție a gazelor rusești pe teritoriul UE, precum și o interzicere a accesului turiștilor ruși în Europa. Țara a oprit intrarea pe teritoriul său a turiștilor ruși cu vize estoniene, deși rușii pot folosi și vize eliberate de alte state membre ale UE.

Tallinul a oferit Ucrainei și un sprijin militar substanțial, mai mult decât alte state membre ale UE mai mari, deși Estonia are o populație de numai 1,3 milioane de locuitori.

Marți, premierul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat în presa locală că actuala coaliție tripartită de guvernământ nu a reușit să ajungă  la un acord în privința propunerii potrivit căreia cetățenilor ruși să li se interzică să voteze la alegerile locale. Decizia ar fi fost controversată, având în vedere că, în unele zone din estul Estoniei, rușii sunt majoritari. Guvernul intenționează deja să facă în așa fel încât limba estoniană să fie singura limbă de predare în școli și în grădinițe.

Estonia a fost anexată prin forță de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al  Doilea Război Mondial, recâștigându-și însă independența în 1991. Zeci de mii de estonieni au fost deportați în Siberia în epoca sovietică, în timp ce etnicii ruși au fost strămutați în Estonia, ceea ce a făcut ca o numeroasă populație rusofonă să ajungă în apropierea frontierei rusești și în capitala Tallinn. (Articol de Richard Milne; Traducerea: Alexandru Danga, RADOR)