Grija anilor de după pensionare nu intră pe lista de priorități a tinerilor de astăzi, este convinsă Raluca Țintoiu, președintele APAPR. Într-un interviu acordat EVZ, aceasta avertizează că un român care va ieși la pensie în 2032 va primi de la stat aproximativ 25% din ultimul salariu luat înainte de pensionare, pensia privată obligatorie (Pilonul II) completând veniturile sale până la aproximativ 40% din salariu. Astfel că, pentru a-și menține nivelul de trai și după vârsta pensionării românii au nevoie să economisească în plus pe termen lung.


– EVZ: Sunt românii preocupați de pensiile private facultative?

– Raluca Țintoiu: Prea puțin. Pentru tineri pensia este un subiect îndepărtat, care nu intră pe lista lor de priorități atunci când își încep cariera, deși, în realitate, ar trebui să se gândească la pensie cât mai devreme, chiar când semnează prima lor ofertă de angajare. Cea mai mare parte a angajaților români economisește pentru pensie doar prin intermediul unei pensii private obligatorii, care se acumulează automat, fără a se gândi din timp ce altceva mai poate face pentru a-și asigura un trai mai bun la pensie. Dar bătrânețea nu se întâmplă peste noapte, la fel nici veniturile care să asigure liniștea financiară la bătrânețe. Este necesar ca românii să devină tot mai preocupați de pensia lor și să caute să completeze pensia obligatorie cu o pensie facultativă sau cu alte instrumente de economisire pe termen lung.


FOTO: Raluca Țintoiu



400.000 de români pun bani deoparte

– Câți români plătesc contribuții pentru Pilonul III?

– Din iulie 2016, numărul celor care economisesc printr-o pensie facultativă a depășit 400.000. Mai exact, 402.717 români aveau la finalul lunii august o pensie facultativă, cu 8,5% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, după cum arată cele mai recente date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Aceștia au în conturi, în medie, aproximativ 3.560 de lei (790 de euro). Sperăm că această creștere va accelera în următorii ani(..). Astfel, până în 2018, estimez o creștere de 25% a numărului de participanți până la 500.000.

– Deși sistemul pensiilor private facultative a fost introdus încă din 2007, acest tip de bonus s-a regăsit destul de rar în pachetele de beneficii oferite de companii angajaților. Se schimbă lucrurile?

– Încet-încet se schimbă (…). În România, practica aceasta devine comună în special multinaționalelor și e împrumutată de la companiile mamă. Sper ca treptat să vedem și companii mai mici sau cu capital românesc care vor folosi pensiile facultative ca diferențiator, pe o piață a muncii din ce în ce mai competitivă. (…) În prezent, angajații sunt mai interesați de beneficii extrasalariale imediate, cum ar fi, spre exemplu, abonamentele la sala fitness sau tichetele de masă, pe când pensia este adesea un subiect la care se gândesc mai târziu, având nevoie să le fie explicat produsul și necesitatea lui.

„Viitorul financiar nu trebuie să depindă de stat”

– De ce să nu-și pună salariatul român baza în pensia de la stat? Ce factori pun presiune pe sistemul public de pensii?

– Pentru că nu este suficientă pentru asigurarea unor venituri decente la bătrânețe și vedem asta chiar și la bătrânii din zilele noastre. Iar dacă e să privim în viitor, specialișii estimează că după 2030, când va începe să iasă la pensie generația decrețeilor, pensia de stat va reprezenta aproximativ un sfert din ultimul salariu primit. Nici ca experiment nu îndrăznesc să recomand această situație. Însă recomand mai multă inițiativă azi pentru poimâine. Vremurile s-au schimbat și viitorul financiar nu (mai) trebuie să depindă exclusiv de stat, ci să fie în responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Presiunile resimțite de sistemul public de pensii țin în special de îmbătrânirea demografică. Trăim mai mult și facem din ce în ce mai puțini copii ceea ce duce la o generație tot mai mică de angajați și o generație tot mai numeroasă de pensionari. Și sistemul public de pensii așa funcționează: pensiile actuale sunt plătite de actualii salariați. Bineînțeles, situația nu este specifică României. Și state dezvoltate au de-a face cu fenomenul de îmbătrânire demografică. Esențial este cum îl gestionăm atât ca stat, cât și individual. Alți factori care pun presiune pe sistemul public de pensii țin de rata mare de abandon școlar care duce la limitarea posibilităților viitoare de angajare a acestor copii, de migrația forței de muncă și alte provocări cu care se confruntă societatea noastră (…).

Statul nu virează atât cât a promis către fondurile private

– În prezent, 10,5% din fiecare salariu se duce către plata pensiilor, iar contribuția la sistemul de pensii private obligatorii ar fi trebuit să crească anul acesta cu un punct procentual, până la 6%. A crescut? Se încurajează economisirea pe termen lung?

– În contextul economic al României și al deciziilor din ultimul an cu impact asupra bugetului de stat, Guvernul a decis, la finalul anului trecut, creșterea cu numai 0,1 puncte procentuale a contribuției la sistemul de pensii private obligatorii până la 5,1%, sub nivelul de 6% prevăzut de calendarul inițial de creștere pentru 2016, direcționând sume mai mari către consum și dând un exemplu de gândire pe termen scurt. Schimbarea influențează negativ sumele acumulate de români în conturile lor de pensie. În prezent purtăm un dialog cu autoritățile competente solicitând ca această întârziere să fie recuperată, iar contribuțiile să ajungă la 6% anul viitor, astfel încât efectul negativ să fie cât mai mic.

Tinerii trebuie educați să facă economii

– EVZ: Ce se poate face pentru ca tânărul să conștientizeze că cea mai sigură cale de a avea o pensie decentă este să strângă singur bani pentru ea?

– Raluca Țintoiu: Un bagaj de cunoștințe solide privind planificarea financiară și economisirea pe termen lung poate impulsiona semnificativ tinerii să conștientizeze importanța implicării și construirii propriului viitor financiar. Asta înseamnă un nivel mai ridicat de educație financiară față de cel existent în prezent în România. Și nu e vorba doar despre educația financiară care se face în învățământul superior, ci educație care ar trebui începută încă din grădiniță și care poate să consolideze noțiunile financiare esențiale și cultura economisirii în România. Pe de altă parte, astăzi, mediul academic, autoritățile, administratorii de fonduri de pensii și toate celelalte voci din piață trebuie să vorbească despre viitorul financiar și despre economisire pentru bătrânețe pe limba tinerilor, așa încât subiectul arid și îndepărtat al pensiilor să devină atractiv și să genereze conversație cât mai din timp. Cu cât tinerii încep să se gândească mai devreme la pensie, cu atât pot acumula mai mult pentru veniturile lor la bătrânețe.