Nostalgia față de belșugul economiei românești comuniste revine în pandemie. Industria cărnii a fost una dintre cele mai puternice și importante ramuri ale economiei din România. Combinate precum Comtim rivalizau cu cele din Occident. Decizii, voit greșite, după cum afirmă mulți specialiști, au condus ca România să importe până și mâncarea pentru animalele din ferme. Eșecul politicilor românești în materie de agricultură și zootehnie trebuie căutat la nivel politic și macroeconomic. Importurile și subfinanțarea au condamnat aceste domenii la subdezvoltare.

Florentin Cârpan, fost director al Comtim, susține că în timpul când a condus el Comtim societatea a avut profit. După plecarea sa însă , la Comtim a început decinul. „Cât am fost eu la Comtim, totul a fost intact, eu am plecat în anul 1995. Au fost mulți oameni care au rămas pe drumuri, o nenorocire.  Cred că totul a plecat de la linia politică. Eu nu am fost determinat de Ion Iliescu să plec de la conducerea combinatului pentru a ajunge prefect. Eu am ajuns prefect abia după ce am am plecat”, a spus fostul director Comtim, scrie Realitatea.net .

Valeriu Tabără își prezintă propriul punct de vedere referitor la dezastrul agro-zootehnic din românia după Revoluție

Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, spune că acordul PSAL2 cu Banca Mondială a fost unul dintre cele mai mari dezastre economice de după Revoluție. El a condus la lichidarea întregii industrii a cărnii din țara noatră.

„Florentin Cârpan a plecat peste voia mea de la Comtim și am cerut reîntoarcerea lui chiar și la președinte. România nu ar fi putut duce două complexe de timpul Comtim. A fost cel mai mare din Europa. În 1997 avea profituri bune, dar s-a început și o restructurare, iar Comtim a fost împărțit pe bucăți, însă nu a fost o decizie bună. Mai apoi s-a reușit reunificarea, de pe urma căreia am reușit o economie de 1,44 de miliarde de lei vechi.

Programul PSAL a însemnat lichidare, nu restructurare. A fost o catastrofă pentru economia românească, precum Agricola Bacău sau Institutul Periș sau Institutul de păsări de la Tărtășești. Cei de la Banca Mondială au forțat mult semnarea acordului, pentru că eu l-am refuzat, dar aveam colegi care ardeau de nerăbdare să semneze acest PSAL. M-am întâlnit recent cu reprezentanții Băncii Mondiale și mi-au relatat că nu au crezut în realitățile prezentate de mine atunci. Le-am spus că dintre institutele de cercetare nu mai există decât cel de la Sibiu.

Din 1977 și până în 1999, perioadă în care au văzut că sunt directori care nu cedau tensiunilor, a venit un indian, reprezentat BM, care a avut un singur scop - să îndepătreze toți directorii care se opuneau PSAL. În 1995 s-a dat ordonanța de restructurare, de fapt s-a mers pe lichidarea lor. E vorba de ordonanța 13 din 1995”, spune fostul ministru al Agriculturii. Valeriu Tabără este de părere că vina aparține exclusiv autorităților române, mai precizează sursa citată.

Valeriu Tabără acuză importuri nejusificate în condițiile unor producții bune de cereale

”Când m-am dus în 1994 la minister aveam 3 milioane de tone de grâu, iar noi importam 2,5 milioane de tone. Noi încă plătim acele importuri. S-au semnat acte de 24 de milioane de dolari de către unii care nu aveau dreptul, iar de mult timp sunt plecați. Cum e posibil să vezi că-ți crește deficitul comercial și nimeni nu vede nimic?”, constată și se întreabă fără putere Valeriu Tabără.

”S-a dorit politic distrugerea acestui complex”, susține Dragoș Frumosu

„S-a dorit politic distrugerea acestui complex, la fel ca alte multe. Industria de procesare a cărnii e foarte dezvoltată și poate deveni foarte concurentă în Europa. Cum este posibil ca un kilogram de carcasă de porc, în România, e mai scump decât cel de import?

Cum e posibil să distrugi un combinat cu 15.000 de angajați și cu 1,5 milioane de animale? A venit pesta porcină peste noi și n-am reușit s-o controlăm. Într-un singur an importul de carne de porc a crescut de la 55% la 80% . Cred că a fost făcut cu bună știință acest lucru”, susține Dragos Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).