Israelul și-a apărat întotdeauna interesele în cadrul conflictului din Siria. Discret și chirurgical, Armata israeliană a intervenit cu rachete lansate terestru și din avioane pentru a distruge punctele unde aveau loc tranzacțiile cu armament între Iran și Hezbollah pe teritoriul sirian, vizate fiind cu precădere rachetele cu rază scurtă de acțiune care, din sudul Libanului controlat de Hezbollah, pot lovi ținte în Nordul Israelului.

Este vorba despre cel puțin 100 asemenea operațiuni clandestine din 2011, la începutul războiului din Siria. Mai nou, Israelul susține că în Siria, în apropiere de Liban, într-o zonă protejată de forțele aerospațiale ruse pentru că este amplasată planificat în apropierea bazei de la Tartus/Latakia, a fost deplasată și montată o fabrică pentru aceste rachete, un subiect discutat la ultima vizită la Moscova de către premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Până sâmbătă, niciodată nu s-a pus problema ca sistemele apărării anti- aeriene siriene să poată lovi vreun avion israelian. Mai mult, atunci când un complex anti-aerian sirian S 200 a tras după un F16 israelian, Tel Avivul a avertizat că va distruge toate sistemele siriene dacă se mai repetă acțiunea, evident nereușită, nicio rachetă nereușind să atingă avioanele israeliene. În ceea ce privește apărarea anti-aeriană a forțelor ruse, cu sistemele S300 amplasate, niciun asemenea sistem nu a tras vreodată asupra avioanelor israeliene, de unde presupunerea unei coordonări cu Moscova a acestor incursiuni.

De această dată, sâmbătă, 10 februarie, apărarea anti-aeriană siriană, potrivit comunicatelor, ar fi dobărât un avion F16 al forțelor aeriene israeliene. Este primul avion de acest fel lovit. Piloții s-au catapultat și au fost recuperați din Nordul Israelului, fiind duși la spital. Ei desfășurau o operațiune de retaliere împotriva unui centru de comandă și control lovit pe teritoriul sirian, cel mai probabil aparținând forțelor iraniene de pe teren, potrivit datelor armatei israeliene, centru care lansase o dronă pe teritoriul israelian.

Drona fusese interceptată și doborâtă de către un elicopter. Sirieni au susținut că interceptarea avionului de luptă a avut loc ca urmare a unei „agresiuni israeliene”. UAV-ul iranian (vehicul aerian fără pilot) nu a avut timp să desfășoare nicio operațiune pe teritoriul israelian, nici măcar cea de fotografiere și spionaj.

Cât despre doborârea avionului, martorii vorbesc despre o ripostă masivă anti-aeriană, puțin probabil a aparține forțelor siriene. Eventualitatea intervenției ruse în doborârea avionului, cum pare cel mai plauzibil, lansează un nou nivel de escaladare și amenință să atragă definitiv Israelul în conflictul din Siria, pentru a-și regla propriile conturi cu Iranul.

Dealtfel, prezența forțelor iraniene pe teren în Siria, a fost principalul subiect de proteste israeliene și discuții la Moscova și Washington. Loviturile care au donorât avionul ar fi venit din zona Înălțimilor Golan, o zonă-tampon aparținând Siriei dar controlată de Israel. Nu este unica intervenție din ultima săptămână a Israelului în Siria.

Avioanele israeliene au lovit miercuri, 7 februarie, depozitele de muniție de la Jamraya / Dummar lângă capitala Damasc, o facilitate a Centrului de Cercetări și Studii Științifice sirian unde s-ar produce și arme chimice. Partea siriană susține că e vorba despre lovituri trase din interiorul spațiului aerian libanez către țintele poziții din Siria, iar multe rachete au fost doborâte de apărarea anti-aeriană siriană înainte de a lovi țintele.

Dealtfel, Armata israeliană a indicat că a lansat sâmbătă dimineaţa un atac de „mare anvergură” în Siria, lovind 12 ţinte iraniene şi siriene, între care trei baterii de apărare antiaeriană şi patru ţinte iraniene neprecizate dar ‚care aparţin dispozitivului militar iranian în Siria. Este prima recunoaștere formală, prin comunicat, a unei asemenea intervenții. Aceste forme de intervenție militară punitivă, eventual necoordonate cu partea rusă sau neagreată din start de partea rusă, pare să fi determinat replica sistemelor anti-aeriene de fabricație rusă, operate de ruși și comandate de prezența rusă din Siria, chiar dacă unele, aparent, ar fi juridic livrate către regimul al Assad.

De unde ideea că între Moscova și Tel Aviv s-a rupt lanțul de iubire, în acest caz, iar reacțiile și doborârea avionul israelian pot atrage pe deplin Israelul și-l pot implica masiv în acțiunile din Siria. Cert este că situația de pe teren se complică, iar marii actori globali și cei regionali își reașează relațiile pentru a-și atinge obiectivele, cu riscul antrenării lor direct în conflicte de putere pe teritoriul sirian, cum e cazul decontului legat de rivalitatea israelianoiraniană și loviturile reciproce date pe teritoriul sirian, acolo unde Rusia nu este deloc inocentă în doborârea avionului israelian și protejarea facilităților militare siriano-iraniene.