Pentru miile de egipteni care au protestat în ianuarie, dar şi în ultimele zile, în Piaţa Tahrir din Cairo, Ahamad Harara este un erou, chiar dacă tânărul medic stomatolog nu şi-a dorit asta nicio secundă. Bărbatul de doar 31 de ani şi-a pierdut ochiul drept în timpul "Primăverii Arabe", la 28 ianuarie, data fiind înscrisă pe acoperitoarea ochiului. În urmă cu cinci zile, la 19 noiembrie, după izbucnirea unor noi proteste faţă de conducerea militară a ţării, a rămas şi fără ochiul stâng.
Povestea tragică a lui Ahamd Harara, victimă a celor două revoluţii egiptene, este redată de cotidianul francez "Le Monde", şi demonstrează brutalitatea de care au dat dovadă forţele de represiune ale fostului preşedinte Hosni Mubarak. Egipteanul avea însă să constate că după căderea acestui regimConsiliul suprem al forţelor armate, venit la putere pe valul "Primăverii Arabe", recurge la aceleaşi metode pentru reprimarea protestelor.
Dacă revolta egiptenilor izbucnită la 25 ianurie a lăsat în urmă 800 de morţi şi peste 11.000 de răniţi, în cele patru zile ale lui noiembrie, când oamenii au ieşit din nou în stradă, bilanţul atrată astfel: 30 de morţi şi aproximativ 2000 de răniţi. Există informaţii clare conform cărora forţele de securitate au tras în manifestanţi cu gloanţe adevărate, în special în cap şi în piept. Pe diverse bloguri se vehiculează teoria că ordinul Consiliului militar de la Cairo a fost să se tragă "astfel încât victimele să orbească". Teorie care, consideră "Le Monde", poate fi sprijinită de numărul foarte mare de persoane rănite la ochi, ajunse la spitalele din Cairo.
Mijloace letale împotriva manifestanţilor
Iar organizaţia Amensty International vine cu un raport, publicat la 22 noiembrie, care confirmă bilanţul trist al victimelor noii puteri militare egiptene. Amensty International acuză "forţele de securitate că ar fi recurs într-un mod excesiv la mijloace letale pentru a dispersa manifestanţii pacifişti". S-a făcut uz de gaze lacrimogene, de bastoane, de gloanţe de cauciuc şi de gloanţe adevărate, pentru a dispersa manifestanţii, dar şi de vehicule blindate pentru a intra în mulţime şi a dispersa răniţii. Martorii au relatat şi despre prezenţa unor grupuri de civili înarmaţi, folosiţi de forţele de securitate pentru a ataca şi împrăştia manifestanţii.
Victimă a acestor brutalităţi, Ahamad Harara întruchipează determinarea unui popor de a-şi duce revoluţia până la capăt, lucru pe care însă l-a plătit scump. "Prefer să fiu orb şi să trăiesc în demnitate, cu capul sus", sunt cuvintele care îi sunt atribuite pe reţelele de socializare.