Franţa şi Germania vor propune, luna viitoare, ca Uniunea Europeană să instituie o taxă pe tranzacţiile financiare. Anunţul a fost făcut azi, la Paris, de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, după o întrevedere cu cancelarul german, Angela Merkel.
Potrivit lui Sarkozy, Parisul şi Berlinul le vor propune partenerilor europeni şi crearea unui „veritabil guvern al Zonei Euro”. Portofoliul de „premier”, al cărui titular va avea un mandat de doi ani şi jumătate, ar urma să fie ocupat de actualul preşedinte al Uniunii Europene, belgianul Herman Van Rompuy. Cei doi lideri se opun însă iniţiativei privind crearea de euroobligaţiuni ca măsură pentru a înfrunta criza bugetară şi financiară. ”Nu cred că euroobligaţiunile ne-ar putea ajuta în această situaţie”, a spus Angela Merkel după reuniune. La rândul său, Sarkozy a afirmat că aceste euroobligaţiuni ar pune ”într-un grav pericol” ţările mai bine situate. Cu câteva ore înaintea începerii reuniunii, Oficiul Naţional de Statistică de la Berlin a anunţat că economia germană a crescut cu doar 0,1% în al doilea trimestru al anului. Aşteptări pesimiste Analistul Gary Jenkins de la compania de investiţii Evolution Securities din Marea Briutanie se aşteaptă la foarte puţine rezultate în urma întâlnirii liderilor francez şi german. "Presupun că vor declara că sunt angajaţi ferm pentru susţinerea monedei euro şi că vor acţiona pentru a stabiliza pieţele", spune Jenkins. Presa franceză relata că cei doi lideri ar putea propune noi reguli, mai dure, pentru bugetele şi deficitele naţionale. Tratatul prin care s-a creat moneda unică europeană a impus limite ale mărimii deficitului ţărilor membre, dar aceste limite sunt flexibile. Totuşi, faptul că economia Franţei şi cea a Germaniei sunt acum slăbite ar putea limita libertatea de acţiune a liderilor lor. Franţa, cea de-a doua economie, ca mărime, din UE, a anunţat săptămâna trecută stagnarea actiităţii în cel de-a doilea trimestru. PIB-ul a crescut în zona euro cu doar 0,2% în trimestru doi al anului 2011, a anunţat Eurostat. Soluţie respinsă Deşi mulţi analişti financiari au văzut în crearea unor eurobonduri cea mai bună metodă de a ajuta Grecia şi alte state cu probleme, această măsură este repinsă cu tărie de Germania. Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a declarat că răspunsul problemei trebuie să fie individual, pentru fiecare ţară în parte. "Aveţi încă guverne suverane care trebuie să ia deciziile în Europa. Sigur că fac asta într-o structură suprafederală, dar va fi reponsabilitatea fiecăreia dintre aceste entităţi să ia hotărâri referitoare la modul în care vor face faţă provocărilor pe termen scurt, mediu şi lung. Şi acestea depind de fiecare piaţă în parte", apreciază Zoellick.