International
Candidat la prezidenţialele din Turcia, Temel Karamollaoglu, ATAC la Erdogan: Ajunge cu Sultanul crud şi nedrept
La 77 de ani, preşedintele Partidului Fericirii (SP), membru al vechii gărzi islamo-conservatoare, s-a alăturat opoziţiei anti Erdogan pentru legislativele şi prezidenţialele din 24 iunie.
Cinci candidaţi îl vor înfrunta pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan în primul tur al prezidenţialelor din 24 iunie. Împotriva tuturor sondajelor, Temel Karamollaoglu, de 77 de ani, un pionier al islamului politic în Turcia, este unul dintre ei. Este o urgenţă pentru el ca Turcia să-şi schimbe cursul. ''Dacă vom lăsa Turcia în mâinile celor care guvernează astăzi, nu vom mai reuşi s-o redresăm''. Neliniştit pentru ''dispariţia Statului de drept'', el asigură că a sosit momentul să spună ''ajunge cu Sultanul crud şi nedrept!''.
Nu numai omul este candidat la prezidenţiale, ci şi Partidul Fericirii (Saadet Partisi, SP, islamo-conservator) pe care-l conduce, care va face liste comune cu alte trei formaţiuni de opoziţie - republicanii CHP, naţionaliştii Partidului Bun şi conservatorii Partidului Democrat. SP s-ar fi putut ralia puterii actuale, dar a preferat să se alăture frontului anti Erdogan. Cu toate slabele procente - mai puţin de 1% - la legislativele din 2015, SP este curtat pentru capacitatea sa de a atrage voturile electoratului pios, turci şi curzi, dezamăgiţi de regimul Erdogan.
Iniţial, Karamollaoglu şi partidul său au aceleaşi rădăcini ideologice cu Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan. Ei sunt islamo-conservatori din mişcarea Milli Görüş (Viziunea Naţională), matricea islamului politic turc. Dar iată că vechea gardă se răzvrăteşte astăzi: ''Erdogan a divizat societatea ca niciodată''. SP ar fi putut adera la tabăra puterii. AKP i-a propus să intre în coaliţia islamo-naţionalistă pe care a foarmat-o cu partidul MHP pentru alegeri. El însă a preferat să fie alături de frontul anti Erdogan. Fiindcă o raţiune există în această decizie care pare ciudată: ''La accederea sa ca prim ministru în 2003, Recep Tayyip Erdogan avea două cuvinte pe buze: justiţie şi libertate...'', cuvinte care au dispărut odată cu febra care l-a cuprins cu ocazia preluării întregii puteri în Turcia. Beţia puterii, notează Le Monde.
Recomandările noastre
