Recep ERDOGAN schimbă șefii ARMATEI cu ofițeri LOIALI în timpul puciului eșuat

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a aprobat, ieri, numirea noilor șefi ai forțelor terestre, navale și aeriene, în cea mai mare schimbare la vârful armatei de după lovitura de stat de anul trecut.

Numirile vin în contextul acțiunilor de demitere, arestare și încarcerare a opozanților regimului din Turcia - ofițeri sau civili, suspectați că au participat la lovitura de stat eșuată sau sunt simpatizanți ai mișcării clericului turc din SUA Fehtullah Gulen.

Noile numiri pregătescă succesiune la vârful statului major al armatei, generalul Hulusi Akar, care rămâne pe post, dar care se pensionează în 2019. Unul dintre cei trei șefi numiți ieri este de așteptat să îi ia locul, la momentul respectiv, scrie The Telegraph.

Generalul Akar, care a fost luat ostatic de ofițeri de război în timpul puciului eșuat din iulie 2016, este programat să se retragă la pensie în 2019, un an critic, pentru că schimbările aprobate prin referendum vor permite câștigătorului alegerile prezidențiale din 2019 să dețină control total asupra guvernului, punând capăt actualului sistem politic parlamentar.

Paștele ortodox și cel catolic, în 2025. Calendarul marilor sărbători

A murit actorul Mircea Diaconu. Pe 24 decembrie ar fi împlinit 75 de ani

Susținătorii guvernului și naționalist-seculariștii au aplaudat numirile în funcțiile militare. Doi dintre noii șefi au fost și ei luațui ostatici în timpul puciului, iar alegerea lor a fost interpretată ca o recompensă pentru loialitatea lor.

Consiliul Militar Suprem, care a fost cândva un organism militar dar acum are în componență și miniștri ai Cabinetului, a făcut numirile, conform lui Ibrahim Kalin, purtăror de cuvânt al președintelui. Consiliul este condus de premierul Binali Yildirim.

Erdogan a aprobat numirile și s-a întâșnit aseară cu comandanții turci.

În total, 249 de oameni au murit în timpul loviturii de stat eșuate, iar apoi guvernul a luat măsuri dure de demitere, anchetare, interogare, judecare și condamnare la închisoare a zeci de mii de civili, funcționari publici, parlamentari, jurnaliști.

Au fost eliberați din funcții 169 de generali și amirali, aproape jumătate dintre cei cu grade mari și au fost arestați 7.000 de militari.