Erdogan pare DECIS să introducă PEDEAPSA CU MOARTEA pentru a executa mii de puciști

Președintele turc refuză să excludă pedeapsa cu moartea pentru mii de oameni arestați în urma tentativei de lovitură de stat, în ciuda avertismentelor că reintroducerea pedepsei capitale va zădărnici eforturile Ankarei de a se alătura Uniunii Europene.

Vorbind prin intermediul unui translator într-un interviu exclusiv pentru CNN, Erdogan a declarat că lovitura de stat militară a fost o „crimă de înaltă trădare”.

„Poporul turc a spus clar că vrea pedeapsa cu moartea pentru teroriștii care au pus la cale lovitura”, a spus el. „Oamenii consideră, după atâtea incidente teroriste, că aceștia teroriști trebuie uciși, asta cred, asta susțin, nu văd altă rezolvare”, a explicat el.

Președintele se întreabă apoi retoric de ce ar trebui să îi țină în închisoare, să-i hrănească, ani de zile? „Așa se întreabă oamenii”, motivează Erdogan. „Oamenii vor să să se termine toată treaba asta, pentru că și-au pierdut rudele, vecinii și copiii....și suferă, sunt sensibili, așa că trebuie să acționăm cu foarte multă atenție și sensibilitate”.

Facebook, mai slab în Europa. GDPR strică planurile Meta în UE

România blocată. După Valea Oltului, Autostrada A3 București Ploiești. Cât țin restricțiile

Comentariile au fost făcute după ce președintele a promis, în weekend, să toți cei responsabili „vor plăti un preț mare pentru acest act de trădare”. În total, 8.777 de ofițeri din Ministerul turc de Interne au fost până acum demiși din funcții, conform agenției Anadolu.

Printre cei arestați se numără 103 generali și amirali, o treime dintre generalii aflați la comandă în armata turcă. Este nevoie de o decizie a Parlamentului, pentru a lua măsuri constituționale care să permită introducerea pedepsei cu moartea, a spus Erdogan.

„Liderii trebuie să se întâlnească și să discute dacă vor accepta să discute, eu, ca președinte, vor aproba orice decizie luată de Parlament”, a mai spus șeful statului.

Turcia a abolit pedepasa cu moartea pe timp de pace, în 2002, urmată de o interzicere totală în 2004, ca parte a unor reforme de drepturile omului, necesare pentru a deveni membră a UE.