Miniștrii de Externe ai UE au căzut de acord vineri, 28 august, la Berlin, asupra unei liste de sancțiuni împotriva Turciei în eventualitatea în care Ankara nu procedează la o dez-escaladare a acțiunilor sale în Mediterana de Est.

Prima fază a sancțiunilor se referă la sectorul energetic, i.e. companiile implicate în forări ilegale în Răsăritul Mediteranei, în Zonele Economice Exclusive ale Greciei și Ciprului.

Întrebat ce ar putea presupune aceste măsuri, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat că sancțiunile ar putea viza vase și alte mijloace implicate în forări, precum și interzicerea folosirii porturilor UE și altor facilități și restricționarea „infrastructurii economice și financiare legată de această activitate”.

Sancțiuni mai ample, vizând sectoare întregi ale economiei turce ar putea fi luate și ele în considerare, a mai spus Borrell, dar a arătat că acestea ar putea fi activate dacă mai multe măsuri împotriva forărilor nu se vor dovedi eficiente.

Sancțiunile vor primi aprobarea finală și vor intra în vigoare la viitorul summit UE din 24 septembrie, de la Bruxelles, dacă Turcia nu își ia navele de război din regiune și nu își încetează forările ilegale până atunci.

„Obiectivul primar este dez-escaladarea imediată, dat fiind că timpul acționează împotriva noastră. Un număr mai mare de nave de război s-au adunat în regiune și un accident nu poate fi exclus”, a declarat un diplomat UE citat de Euractiv.

Răspunzând unei întrebări, Borrella a răspuns că Europa ar trebui să discute pe toate temele cu Turcia:

„În mod sigur, vom avea discuții despre o sumedenie de probleme care ne otrăvesc relația, însă, pentru moment, cel mai presant și urgent lucru este de a rezolva chestiunea forărilor și prezența navelor turce în apele Ciprului, lucru foarte periculos”, a spus șeful diplomației europene.

Euractiv a aflat că Austria și Franța au sprijinit puternic cererile mai robuste ale Greciei, în timp ce Germania, Malta și Italia, deși și-au manifestat și ele sprijinul, au rămas mai rezervate, temându-se că președintele Erdogan ar putea recurge la represalii cu ajutorul eternei sale arme anti-UE, migrația.

Grecia a cerut inițial sancțiuni de natură a paraliza economia Turciei. „Este primul pas, dacă lucrurile se înrăutățesc, atunci și sancțiunile noastre vor escalada”, au declarat surse diplomatice.

Dacă Turcia își continuă activitățile de forare în căutare de gaze naturale în Mediterana, va fi aplicată faza a doua a sancțiunilor, vizând de data aceasta sectorul financiar turc și în special băncile acestei țări.

Dacă situația continuă să se deterioreze, se are vedere și o interdicție de circulație.

Atena a salutat deciziile de vineri.

„Cred că partea greacă a obținut ce și-a dorit – adică posibile sancțiuni dacă Turcia alege dez-escaladarea și nu se întoarce la dialog”, a declarat presei ministrul grec de Externe, Nikos Dendias.

„Sper că Turcia să își vină în fire, să înceteze provocările, să înceteze acțiunile arbitrare și să înceteze să încalce legea internațională.”

Mai mulți diplomați au declarat pentru Euractiv că primul pas spre dialog ar fi niște discuții explicative între diplomați, dat fiind că o întâlnire la nivel de miniștri este foarte improbabil.

Atena a arătat că nici un dialog nu poate pune sub semnul întrebării „principiile dreptului internațional”.

Grecii au mai arătat foarte clar că singura temă de discuție cu Turcia este problema maritimă, cum ar fi subiectul Zonei Economice Exclusive.

Pe de altă parte, se pare că Ankara face presiuni pentru abordarea și altor probleme bilaterale, lucru respins categoric de Atena.

Vorbind la conferința sa de presă anuală de la Berlin, Angela Merkel a cerut statelor membre UE să sprijine Grecia în disputa sa.

„Cred că toate statele membre ale UE au sarcina de a lua foarte în serios drepturile și problemele pe care prietena noastră Grecia le are și de asemenea să le sprijine atunci când este sunt corecte.”

„Am militat întotdeauna pentru a nu mai exista escaladări suplimentare. Iar acest lucru se poate realiza numai dacă părțile discută iar și iar. Disputele despre împărțirea zonelor economice exclusive pot de asemenea fi rezolvate împreună.”

Acordul politic al UE și comentariile lui Merkel au provocat o reacție iritată a Turciei.

Ankara a declarat că sprijinul „necondiționat” pentru ceea ce a numit pozițiile „maximaliste” ale Greciei și Ciprului ignoră pretențiile legitime ale Turciei și creează mai multă tensiune.