Liderul de la Ankara participă, vineri, la prima rugăciune musulmană în fosta catedrală Hagia Sophia, de la convertirea sa în moschee, ocazie pentru acest nostalgic al Imperiului Otoman de a-și oferi o imagine de învingător.
Operă arhitecturală majoră, construită în secolul al VI-lea, și cel mai vizitat monument din Istanbul, Hagia Sophia a fost succesiv o bazilică bizantină, o moschee otomană și un muzeu.
La 10 iulie, Erdogan a decis să predea clădirea cultului musulman, după ce o hotărâre judecătorească i-a revocat statutul de muzeu.
Această măsură a stârnit furia anumitor țări, în special a Greciei, care urmărește îndeaproape soarta moștenirii bizantine din Turcia.
Papa Francisc a spus, de asemenea, că este „foarte întristat” de această reconvertire a Sfintei Sofia.
Ulterior acestei decizii, între 700 și 1.000 de credincioși musulmani sunt așteptați să participe, în jurul orei 10 GMT, la rugăciunea de vineri în Hagia Sophia, în prezența șefului statului turc, potrivit Autorității pentru afaceri religioase (Diyanet ).
Liderii și oficialii din mai multe țări predominant musulmane, cum ar fi Qatar și Azerbaidjan, au fost, de asemenea, invitați, potrivit presei turcești. Vor fi dislocați aproximativ 20.000 de membri ai serviciilor de securitate.
În condițiile pandemiei Covid-19, autoritățile le vor lua temperatura credincioșilor, care au fost sfătuiți să se „echipeze cu o mască, cu un covoraș de rugăciune individual și să dea dovadă de răbdare”.
Trei imami au fost numiți oficial joi pentru a oficia slujba în Hagia Sophia, precum și cinci muezini, responsabili de lansarea chemării la rugăciune.
Pentru mulți observatori, reconvertirea fostei bazilici Hagia Sophia în moschee, la ordinul lui Recep Tayyip Erdogan urmărește galvanizarea bazei sale electorale conservatoare și naționalistă într-un context de dificultăți economice agravate de pandemie.
Luând această decizie, șeful statului atacă și moștenirea fondatorului Republicii, Mustafa Kemal, care a transformat Hagia Sophia într-un muzeu în 1934 pentru a face din ea emblema Turciei laice.
Ca simbol, Recep Erdogan a ales, de asemenea, pentru prima rugăciune musulmană cea de-a 97-a aniversări a Tratatului de la Lausanne, care fixează granițele Turciei moderne, în timp ce președintele, nostalgic al Imperiului Otoman, îi solicită deseori revizuirea.
Miercuri, Erdogan a postat un videoclip pe Twitter cu musulmani din întreaga lume islamică care cântau pentru gloria Hagiei Sophia.
„Tu ești a noastră dintotdeauna și noi suntem ai tăi”, a comentat președintele turc.
Rugăciunea de vineri vine, de asemenea, pe fondul tensiunilor puternice dintre Ankara și Atena, legate în special de explorarea de către Turcia a hidrocarburilor din estul Mediteranei.
Grecia a denunțat cu tărie convertirea Hagiei Sophia într-o moschee, văzând-o ca o „provocare adusă lumii civilizate”.
Însă Ankara a respins criticile în numele „suveranității”, subliniind că turiștii vor putea continua să viziteze această clădire clasificată drept patrimoniu mondial de către Unesco.
Soarta mozaicurilor bizantine care se găsesc în Hagia Sophia și care au fost acoperite cu ipsos în perioada otomană, îi preocupă în special pe istorici și pe specialiști.
Diyanet a susținut că acestea vor fi acoperite de perdele doar în timpul rugăciunii, islamul interzicând reprezentările figurative.
Foto: Președinția Turciei