De câteva luni, această zonă este marcată de tensiuni între Turcia, Grecia și Republica Cipru, în legătură cu exploatarea rezervelor de gaze naturale. În aceste dispute teritoriale, Parisul sprijină Atena și Nicosia, ceea ce i-a adus insulte din partea președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.
În timpul scurtei sale întrevederi cu președintele Macron, după ceremonia organizată la Arcul de Triumf cu ocazia celei de-a 102-a aniversări a armistițiului din 11 noiembrie 1918, șeful Statului Major al Marinei Naționale (CEMM), Amiralul Pierre Vandier, a oferit noutăți despre nava-amiral a Franței, portavionul cu propulsie nucleară Charles de Gaulle.
Portavionul Charles de Gaulle va porni în misiune în estul Mediteranei, apoi în Golful Persic”, i-a precizat amiralul Pierre Vandier lui Emmanuel Macron care l-a întrebat despre programul navei.
Această misiune este programată în luna februarie, a mai spus amiralul, fără a oferi alte detalii.
Faptul că grupul aeronaval din jurul lui Charles de Gaulle pune cap compas spre Mediterana de Est, unde marina franceză dispune la ora actuală de trei fregate și de un avion de patrulare maritime(Atlantique 2) nu este ceva surprinzător, scrie Opex 360.
În ultimii ani, această destinație a fost un pasaj obligatoriu în cadrul operațiunilor duse împotriva grupării teroriste Stat Islamic.
Numai că, la ora actuală, operațiunea are și o altă conotație. De mai multe luni, Mediterana de est este marcată de tensiuni între Turcia, Grecia și Republica Cipru, al căror subiect este exploatarea rezervelor de gaz natural din această zonă disputată.
Or, în acest contencios teritorial, Franța sprijină Atena și Nicosia, spre nemulțumirea președintelui Recep Tayyip Erdogan. O animozitate alimentată si de alte subiecte, ultimul pe listă fiind declarațiile lui Macron în care a apărat dreptul de a publica în Franța a caricaturilor profetului Mahomed.
Cum relațiile dintre Macron și Erdogan erau de mult tensionate, liderul de la Ankara a părăsit recent limbajul diplomatic și s-a dedat la grosolănii, trimițându-l pe președintele francez să-și facă un control la cap.
Este de urmărit componenta escortei care va însoți portavionul francez. Este probabil ca aceasta să includă cel puțin o fregată greacă, așa cum se întâmpla deja la începutul acestui an cu ocazia misiunii Foch.
În ceea ce privește prezența anunțată a grupului aeronaval în Golful, este probabil ca ea să fie legată de operațiunea europeană Agenor, care își propune să monitorizeze și să protejeze traficul maritim din jurul strâmtorii Ormuz.
Dar s-ar putea, de asemenea, ca portavionul Charles de Gaulle să fie desfășurat și în alte regiuni. Acesta este, în orice caz, ceea ce a sugerat șeful Statului Major al Forțelor Armate, generalul François Lecointre, afirmând că i-ar oferi lui Macron opțiuni, care „vor fi o alegere politică în realitate” pentru următoarea misiune.
Un indiciu ar fi fost dat cu ocazia celei de-a zecea aniversări a acordurilor de apărare franco-britanice Lancaster House din 3 noiembrie.
Cu această ocazie, Florence Parly, ministrul francez al forțelor armate, și Ben Wallace, omologul ei britanic, au fost încântați „că anul viitor și pentru prima dată portavionul britanic Queen Elizabeth poate coopera cu Charles de Gaulle.
Or, portavionul Marinei Regale ar trebui să pornească, în principiu, spre regiunea indo-Pacifică pentru prima sa desfășurare operațională.
Vorbind despre acea parte a lumii în fața președintelui Macron, amiralul Vandier a menționat pe scurt escala submarinului nucler de atac Émeraude la Perth, în Australia.
Prezența unei astfel de nave în regiunea indo-Pacifică nu a mai avut loc „de multă vreme”, a subliniat generalul Lecointre, care a indicat că acest submarin va ajunge în curând pe insula Guam, unde forțele americane dispun de o importantă bază aero-navală.