Intrarea Domnului în Ierusalim este o pregustare a Sărbătorii Sfintelor Paşti, a afirmat, în Duminica Floriilor, episcopul-vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul.
"Iată că sărbătoarea aceasta este o pregustare a Sărbătorii Sfintelor Paşti, a Învierii Domnului. Ieri, când am cinstit Învierea din morţi a lui Lazăr, am auzit Troparul zilei care spune că prin învierea lui Lazăr, mai înainte de patima Sa, Iisus a adeverit Învierea cea de obşte, învierea noastră a tuturor la sfârşitul veacurilor.
Pentru aceasta însă trebuie să ne pregătim, trebuie să ne lepădăm de ura şi de atitudinea atât de inumană a cărturarilor, fariseilor şi saducheilor, să ne lepădăm de micimea noastră sufletească, refuzând să-l imităm în atitudine pe Iuda, care l-a vândut pe Domnul şi căruia i-a apărut răul şi de mirul pe care Maria, sora lui Lazăr, la vărsat pe picioarele Mântuitorului Nostru Iisus Hristos", a spus ierarhul, în predica la Sfânta Liturghie la praznicul Intrării Domnului în Ierusalim, oficiată în Catedrala Patriarhală.
Episcopul vicar a arătat că acest gest a avut "un profund caracter profetic" şi a îndemnat la smerenie şi facere de bine faţă de semenii noştri.
"Aşa cum întăreşte însuşi Domnul: 'Lăsaţi-o, că a făcut aceasta spre îngroparea mea'. (...) Oriunde se va predica Evanghelia, peste tot se va aminti fapta pe care Maria a făcut o pentru El. Şi iată că şi noi când aducem daruri Stăpânului sau mirui Stăpânului, mirurile credinţei noastre, ale evlaviei noastre, ale smereniei noastre, mirul facerilor de bine faţă de semenii noştri pe care pururea îi avem cu noi, toate acestea sunt daruri şi flori şi ramuri de finic duhovniceşti pe care noi le aducem în dar Stăpânului în nădejdea că, precum lui Lazăr şi nouă ne va dărui viaţă, nu o viaţă aici pe pământ, ci mai ales viaţa cea fără de sfârşit în Lumina Preasfintei Treimi", a adăugat PS Varlaam.
Intrarea Domnului în Ierusalim
El s-a referit şi la atitudinea cărturarilor şi fariseilor faţă de Iisus, care "se repetă în istorie", creştinismul fiind "cea mai persecutată credinţă religioasă din vremea noastră".
"Vedem că atitudinea de atunci a cărturarilor şi fariseilor s-a repetat mereu în istorie până în vremea noastră, unde şi astăzi se consumă sume mari de bani pentru o propagandă deşănţată împotriva lui Hristos, a Bisericii şi adevărurilor fundamentale ale Evangheliei fără de care lumea rătăceşte în întuneric. Şi astăzi în multe locuri ale lumii, asemenea lui Iisus şi ucenicilor lui, apostolii morţi în diferite chinuri, sunt ucişi creştinii, religia creştină fiind cea mai persecutată credinţă religioasă din vremea noastră şi din toate timpurile. Iată deci că Evanghelia şi atitudinea acestor oameni au un caracter paradigmatic pentru viaţa dintotdeauna a Bisericii potrivit cuvântului Mântuitorului că dacă pe mine m-au urât pe nedrept şi pe voi vă vor urî", a spus mai ierarhul.
Credincioşilor prezenţi duminică pe Dealul Mitropoliei le-au fost împărţite, la Baldachinul Sfinţilor de pe Colina Bucuriei, începând cu ora 8,30, ramuri de salcie sfinţite în cadrul Slujbei Utreniei, împreună cu pachete cu anafură şi iconiţele dăruite de Patriarhul BOR, Daniel, având reprezentată Intrarea Domnului în Ierusalim.
Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei
Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, duminică, Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile.
Potrivit tradiţiei Bisericii, Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după lege că este Mesia, Mântuitorul lumii. Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: 'Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului'. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.
De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.
Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.
Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.