ReturRo este un program la nivel național care ar fi trebuit să funcționeze bine în teorie, însă practica lasă de dorit. Mulți producători și comercianți se plâng constant de problemele zilnice cu care trebuie să se confrunte în urma implementăruu sistemului. În cadrul unei noi ediții a podcastului „Picătura de business”, un on din industrie vine să ne explice ce se întâmplă cu adevărat în spatele ReturRo.

În cadrul podcastului, a fost invitat Radu Lăzăroiu, director general Romaqua Group, cel mai mare producător de băuturi cu acționariat românesc. Având în vedere multiplele probleme cu care se confruntă ReturRo, compania a ales să meargă în instanță, reclamând neregulile programului, conform Infofinanciar .

Entitate non-profit sau sursă de bani?

În cadrul podcastului, Radu Lăzăroiu a prezentat motivele pentru care compania pe care o conduce a ales să dea în judecată programul ReturRo. Potrivit spuselor acestuia, unul dintre principalele motive reclamate a vizat gestionarea sistemului ReturRo. Având în vedere principiile europene, sistemul ar trebui să fie o entitate non-profit, dar realitatea este alta.

„Principiile europene vizavi de partea aceasta de ReturRO, de gestionarea unui sistem de genul, spun că entitatea trebuie să fie non-profit și este normal să fie așa. La noi, este o societate organizată după legea 31, societate comercială. Legea spune că trebuie să ai profit ca să funcționezi ca societate comercială. Și ei au inventat un concept <not for profit>. Prima dată au zis non-profit. După și-au dat seama că n-are cum, că intră în contradicție cu legea, și au inventat not for profit, adică nu pentru profit” a explicat Radu Lăzăroiu.

Deși ReturRo rămâne cu sume de bani din garanțiile nerecuperate, sistemul nu este unul transparent, iar modalitatea de gestionare a banilor nu este făcută publică.

„Au spus că eventualul profit se va băga în dezvoltarea sistemului. Și există problema lipsei transparenței în momentul în care tu nu ai o imagine corectă a punctelor de colectare din țară, nu ai o imagine corectă a costurilor de transport pentru preluarea acestor flacoane. Externalizăm totul și folosim o companie de dispecerat din Franța. Mi se părea corect ca absolut tot ce înseamnă document financiar pentru această firmă să fie total transparent. Toate costurile lor să fie total transparente. Adică să le poți găsi pe site în orice moment la o apăsare de tastă” a spus directorul general al Romaqua Group.

Soluții pentru îmbunătățirea ReturRo

În cadrul discuției, Radu Lăzăroiu a prezentat două soluții care ar putea ajuta la rezolvarea problemelor din sistem. O primă variantă este digitalizarea.

„Din punctul meu de vedere, o soluție simplă este cumpărarea a câte unui terminal mobil pentru fiecare contractant, pentru fiecare comerciant, care să fie legat online cu serverul ReturRo. În momentul în care scanează să vadă dacă este bun codul CAEN și logo-ul ReturRo, automat să facă raportarea în sistem că a fost preluat flaconul și s-au dat cei 50 de bani. Astfel, se poate presa flaconul respectiv, automat spațiul de depozitare este mai mic și cantitatea transportată pe mașini este mai mare. Dar cel mai important lucru, micul comerciant are garanția că 100% din flacoanele preluate vor fi plătite către el și nu va avea pierderi”  a explicat Radu Lăzăroiu.

Aparat de colectare al primăriei

O altă soluție propune rezolvarea mai multor probleme. Mai exact, primăriile ar trebui să primească sau să cumpere, accesând fonduri, un aparat de colectare. Acesta ar urma să emită vouchere valorice care pot fi folosite la magazinele din satul sau comuna respectivă.

„În primul rând, aparatul acesta degrevează magazinele de responsabilitate și de pierderi. În al doilea rând, este balotat și poate fi mai ușor transportat. Voucherul acesta este evidențiat în contabilitate. Adică fără afaceri la negru. Nu mai mergem cu cash” a explicat Radu Lăzăroiu.

Dar, problemele nu se opresc aici. Sacii de colectare și sigiliul ReturRo pentru transport sunt de patru ori mai scumpe. De ce? Pentru că au emblema programului, spune invitatul. În plus, la fel ca în multe alte proiecte implementate, legea este neclară. Nu explică exact ce ar trebui producătorii și comercianții să facă cu marfa care nu este inscripționată cu simbolul ReturRo.

„Nimeni nu a explicat ce se întâmplă după termenul la care, în mod normal, pe raft nu mai trebuie să existe produse fără simbolul ReturRo. Textul legii spune că un flacon care nu are simbolul ReturRo și codul CAEN este interzis de la comercializare. Dar comercianții le au pe raft. Și dacă este valabil ca durată de viață, ce face el cu produsul? Îl distruge și apar pierderile” a afirmat reprezentantul Romaqua Group.