Președintele Franței, Emmanuel Macron, revine la atitudinea binevoitoare față de Vladimir Putin și spune că Occidentul trebuie să acorde Rusiei garanții de securitate suplimentare, în cazul unor negocieri de pace. Încă de la începutul războiului din Ucraina, Macron a susținut că Rusia trebuie să beneficieze de o ieșire onorabilă din acest război. Atitudinea sa nu a fost agreată de ceilalți aliați occidentali și, în special de Statele Unite. Cu atât mai mult cu cât, Rusia a cerut ca NATO să se retragă din Europa centrală și de Est.

Emmanuel Macron consideră că Occidentul ar trebui să facă o serie de concesii în fața lui Vladimir Putin, menite să asigure Rusiei noi garanții de securitate. Zilele acestea, Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Moscovei a reluat cererile potrivit cărora NATO ar trebui să se retragă din Europa de Est și să revină pe pozițiile dinainte de 1997.

Încă de la începutul războiului, Macron a adoptat o atitudine conciliantă și binevoitoare față de Rusia, arătându-se dispus să facă mai multe concesii pentru a obține pacea în Ucraina. El a insistat că lui Vladimir Putin trebuie să i se asigure o ieșire onorabilă din războiul pe care l-a provocat la 24 ferbruarie.

Această atitudine i-a atras numeroase critici la momentul respectiv, mai ales din partea Statelor Unite și a țărilor est-europene care au avut de suferit din cauza URSS, precum Polonia și statele baltice.

Acum Emmanuel Macron spune că occidentul ar trebui să se gândească să soluționeze nevoia Rusiei de garanții de securitate, în cazul în care Vladimir Putin va accepta negocieri de pace. El a făcut o serie de declarații în acest sens într-un interviu pentru postul de televiune TF1.

Macron a eșuat în politica conciliantă față de Putin

Președintele Franței a afirmat că Europa trebuie să-și pregătească viitoarea arhitectură de securitate.

„Acest lucru înseamnă că unul dintre punctele esențiale pe care trebuie să le abordăm - așa cum a spus întotdeauna președintele Putin - este teama că NATO vine până la porțile sale și desfășurarea de arme care ar putea amenința Rusia. (…) Acest subiect va face parte din discuțiile pentru pace, așa că trebuie să pregătim ce suntem gata să facem, cum ne protejăm aliații și statele membre și cum să dăm garanții Rusiei în ziua în care se va întoarce la masa negocierilor”, a spus Emmanuel Macron.

Declarațiile lui Macron sugerează că ar putea face concesii Moscovei, deși a mai avut o astfel de abordare în trecut, înainte de declanșarea războiului și a eșuat. La 8 februarie, Putin și-a prezentat cererile față de NATO, la o conferință de presă comună cu președintele Franței. El a solicitat oprirea extinderii NATO, stoparea desfășurării de rachete în apropierea granițelor sale și retragerea alianței Nord Atlantice din Europa de Est, la pozițiile dinainte de 1997. Ceea ce ar fi însemnat, practic, reintrarea fostelor state comuniste în sfera de influență rusească.

Dacă Macron a fost binevoitor în fața acestor cereri, în schimb, Statele Unite au declarat la momentul respectiv că propunerile lui Putin sunt inacceptabile.

Serghei Lavrov reia cererile Moscovei

Întâmplător sau nu, noua inițiativă conciliantă a lui Emmanuel Macron au loc în momentul în care Rusia și-a reluat cererile respective. Zilele trecute, Serghei Lavrov, șeful diplomației de la Moscova, a Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor dacă statele vestice își schimbă punctul de vedere cu privire la propunerile de securitate prezentate de Vladimir Putin înainte de război. Exact cele care permite Rusiei să-și extindă influența în Europa și să ducă la retragerea NATO din estul continentului, pe poziții anterioare anului 1997.

Războiul din Ucraina a arătat că Rusia nu mai este nici pe departe forța militară care se pretinde a fi. Eșecurile de pe frontul din Ucraina, unde suferă importante pierderi omenești și de echipament militar, dar și situația economică precară arată că Moscova este într-o poziție destul de precară.

Pentru a compensa aceste eșecuri, Vladimir Putin a lansat bombardamente masive asupra infrastructurii civile din Ucraina. Atacurile cu rachete și drone sincigașe vizează instalații energetice, în principal, într-o tentativă de a înfrânge moralul populației. Oficialii de la Moscova speră că vremea rece și lipsa energiei îi va determina pe ucraineni să ceară pacea și să accepte condițiile Rusiei.

Până în prezent această strategie nu a dat roade, iar Kievul refuză să ceară pacea. Dimpotrivă insistă să elibereze teritoriile ocupate de Rusia, anunțând că punctul final va fi Crimeea.

Statele Unite pun condiții pentru reluarea discuțiilor cu Moscova

Statele Unite au declarat, în această săptămână, că sunt deschise la discuții de principiu, cu condiția ca Rusia să dea semne că intenționează să pună capăt războiului. Iar acest lucru presupune, așa cum au precizat oficialii de la Casa Albă, retragerea din teritoriile ocupate în Ucraina. Joe Biden a declarat că va discuta cu Putin doar dacă șeful de la Kremlin va arăta că este interesat să pună capăt războiului.

Pe de altă parte, reprezentanții administrației de la Washington au precizat că nu vor face presiuni asupra Ucrainei să inițieze negocieri de pace. Aceștia au afirmat că, doar Kievul va stabili când și în ce condiții va discuta despre pace cu Rusia.

Temerile sunt că Vladimir Putin va folosi aceste negocieri pentru a obține un răgaz necesar reînarmării și reluării invaziei asupra Ucrainei. Kievul a afirmat că negocierile sunt posibile doar dacă Rusia încetează să mai atace și își retrage trupele din teritoriile ocupate.

Mai multe state din Occident, inclusiv secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a pronunțat împotriva unor negocieri de pace care în urma cărora Vladimir Putin să obțină concesii din partea Occidentului. Cu atât mai mult cu cât Ucraina a alungat forțele rusești din mai multe zone extinse ale țării.