Luceaf?rul poeziei române?ti, poetul nepereche, f?uritorul limbii literare române...Acesta este Mihai Eminescu poetul. Totodat? unul dintre cei mai incomozi ziari?ti ai vremii sale.
Un patriot febril, care visa la proiectul Daciei Mari, fapt care deranja elita politic? româneasc?, marile puteri vecine ?i, mai ales, serviciile secrete. Eminescu devine ziarist în 1876 ?i aceasta este meseria pe care o va profesa pân? la sfâr?itul vie?ii. Lucreaz? la Curierul de Ia?i, dup? care ajunge la ziarul Timpul din Bucure?ti, publica?ie afiliat? Partidului Conservator.
O TEORIE UIMITOARE r?stoarn? ISTORIA antic? a Europei. Leag?nul civliza?iei OCCIDENTALE este la poalele CARPA?ILOR, chiar în ROMÂNIA - VIDEO În 1880 devine redactor-?ef, ?i ia o atitudine dur? vizavi de mi?c?rile politice care aveau loc în România,prin articole acide la adresa corup?iei ?i tr?d?rii intereselor na?ionale de c?tre clasa “grecoteilor” ?i “bulg?roilor cu ceafa groas?”. În trei ani, pân? în 1883, anul “oficial” al alien?rii sale, Eminescu î?i f?cuse deja du?mani interni ?i interna?ionali. Problem? interna?ional? Eminescu s-a ar?tat foarte vehement în ceea ce prive?te înstr?inarea Basarabiei, a politicii interne care urm?rea aservirea scopurilor Imperiului Austro-Ungar (printre care renun?area la Ardeal), dar ?i chestiunea spinoas? a invaziei evreie?ti în Moldova. Iat? de ce poetul nepereche devenise o problem? interna?ional?. În momentul în care va începe s? atace ?i conducerea partidului s?u, ?i inclusiv pe Titu Maiorescu, deveniser? foarte clare zvonurile c? se va face ceva pentru a i se astupa gura “slobodului Eminescu”. Din cauza spiritului justi?iar ?i critic cu care î?i sus?inea ideile, Eminescu se ceart? cu Zizi Cantacuzino, cu C.A. Rosetti, I.C. Br?tianu, ?i mul?i al?ii. Titu Maiorescu nota în Jurnalul s?u, printre altele: “Grea epoca Eminescu…”. În 1882, poetul îi m?rturisea Veronic?i Micle: “Sunt un om urât ?i temut, f?r? nici un folos…, unul din oamenii cei mai urâ?i din România…Naturi ca ale noastre sunt menite sau s? înfrâng? relele sau s? piar?, nu s? li se plece lor”. Societatea secret? În 1882, Eminescu ia parte la înfiin?area unei societ??i secrete, “Societatea Carpa?ii”, care va atrage aten?ia marilor puteri europene prin natura conspirativ? a discutiilor ce aveau loc la întruniri. Scopul principal al acestor reuniuni era sus?inerea Ardealului în favoarea dezlipirii de Imperiul Austro-Ungar ?i alipirea lui de ?ar?. Se pare c? aceast? societate secret? româneasc? crease o re?ea de depozite cu armament u?or la grani?a cu Transilvania ?i nu numai. Societatea Carpa?ii luase leg?tura cu români na?ionali?ti din Ardeal ?i crease depozite secrete cu arme, scopul fiind acela de a se ridica la “lupta de gheril?” împotriva ocupantului maghiar la momentul ales de conducerea organiza?iei. În toate aceste ac?iuni era implicat direct poetul Mihai Eminescu, fapt care a deranjat nu numai cancelariile de la Berlin ?i Viena, ci ?i guvernul de la Bucure?ti, care a luat m?suri, la presiunea extern?, împotriva Societ??ii Carpa?ii. Conducerea a fost arestat? ?i judecat? într-un proces public, iar liderii ei în frunte cu cei doi ziari?ti exilat? cu vaporul pe Dun?re. Pe Eminescu, Guvernul nu-l implic? într-un proces public, deoarece ar fi ie?it un scandal na?ional, fiind iubit ?i recunoscut de români. Atunci se pare c? s-a pus la cale, prin opera?iuni speciale ale serviciilor secrete, eliminarea din via?a social? ?i public? a Poetului Na?ional. Boala misterioas? La comanda Imperiului Austro-Ungar vor fi inserate în cadrul grupului iscoade, iar Eminescu va avea tot timpul pe urmele sale spioni, care trimiteau rapoarte regulate asupra activit??ilor ?i discu?iilor purtate în cadrul întâlnirilor. Iat? ce con?inea o parte din raportul pe care ambasadorul austriac la Bucure?ti, baronul Mayer, l-a transmis superiorilor s?i: “S-a stabilit c? lupta împotriva Austro-Ungariei sa fie continuat?… S-a recomandat membrilor cea mai mare pruden??. Eminescu, redactor principal la Timpul, a f?cut propunerea ca studen?ii transilv?neni de na?ionalitate român?, care frecventeaz? institu?iile de înv???mânt din România pentru a se instrui, s? fie pu?i s? ac?ioneze în timpul vacan?ei în locurile natale pentru a orienta opinia public? în direc?ia unei Dacii Mari”. La un an dup? rapoarte, Eminescu “înnebunea” brusc. Cum comenta presa vremii evenimentul? “Dl. Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, a innebunit. Dl Paleologu va lua direc?iunea sus-zisului ziar’'. Luate punct cu punct, lucrurile devin discutabile: Titu Maiorescu men?ioneaz? frecvent ?i “cifrat” numelor doctorilor care s-au ocupat de starea de s?n?tate a poetului, iar atât Maiorescu, cât ?i al?i apropia?i lipsesc din ?ar? chiar în perioada când se declan?eaz? “boala” poetului. Documente ale vremii reprezint? dovezi c? Maiorescu nu era str?in de complotul împotriva jurnalistului politic incomod. Condamnarea total? Pe 6 iunie 1883, Eminescu cite?te poemul “Doina” la Junimea. Un poem care constituit condamnarea total? la nebunie ?i la moarte a poetului. “Doina” întruchipa testamentul politic al lui Eminescu, care dorea o Românie mare, total?, unit?. 28 iunie 1883 este data la care Eminescu a fost internat prima oar?. Dar…Tot la aceast? dat?, Austro-Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu România pentru 24 de ore, timp în care Germania trimitea scrisori de amenin?are României, prin intermediul c?rora o soma s? intre în alian?a militar?. În acea zi trebuia s? se semneze un tratat secret între Austro-Ungaria, Germania, Italia, pe de o parte, ?i România, pe cealalt? parte. Tratatul stipula, printre altele, interzicerea oric?ror proteste pentru eliberarea Ardealului, iar una dintre condi?ii era ca activit??ile în acest sens care aveau loc la Bucure?ti s? fie interzise! Pe acest fond s-a produs prima internare a lui Eminescu, ?i tot în acest context este r?spândit zvonul nebuniei lui, a bolii venerice de care suferea. Prin urmare, jurnalistul politic Eminescu era anihilat. Regele Carol I semna lini?tit, în octombrie 1883, Tratatul secret cu Germania ?i Austria. S-a ar?tat c? diagnosticele puse de anumi?i medici erau fanteziste ?i nu se bazau pe observarea simptomelor, care p?reau s? indice altceva. Atat familia, cât ?i Veronica Micle nu au primit nicio informa?ie despre starea de s?n?tate a poetului. Tratament cu mercur I s-a pus diagnosticul “ciudat” de sifilis (se pare c? Eminescu nu manifesta simptomele proprii bolii), iar pentru c? la vremea respectiv? nu exista un tratament concret împotriva acestei boli, medicii din ospiciu l-au trecut pe un tratament ?oc pe baz? de mercur. Tratamentul i se administra regulat, în ciuda faptului c? era cunoscut? drept o substan?? toxic?, chiar ?i în doze foarte mici. De la prima “îmboln?vire” ?i pân? la data decesului, via?a lui Eminescu a însemnat un nefericit drum spre ospicii, dup? bunul plac al celor din ?ar?, ?i din afar?, care îi doreau r?ul. Dup? singurul moment în care a mai reu?it s? publice un articol denun??tor într-o gazet?, sub protec?ia anonimatului, avea s? fie depistat ?i ridicat, f?r? a mai fi eliberat. La 15 iunie 1889, Titu Maiorescu nota în jurnalul s?u: “…ast?zi pe la 3 ore a murit Eminescu, în institutul de aliena?i al d-rului ?utzu, de o embolie”. Unul dintre cei mai mari români murea “în cea din urm? mizerie”, dup? cum anun?a sora sa, Harietta. Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu noteaz? în unul din jurnalele sale: “Oricum ar fi, sfâr?itul total nu p?rea iminent, c?ci el se nutrea bine, dormea ?i puterile se sus?ineau cu destul? vigoare. Un accident (n.r.- Eminescu a fost lovit în cap cu o piatr? de c?tre un pacient nebun) îns? de mic? importan?? a agravat starea patologica a cordului ?i a accelerat moartea” Tot doctoral Tomescu nota dup? autopsie: “Eminescu n-a fost sifilitic…Adev?rata cauz? a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce ?i intens? a facult??ilor sale intelectuale”. Ce folos, ceea ce “fabricaser?” du?manii s?i ?i serviciile secrete se perpetuase deja… 1 DECEMBRIE, SPECIAL EVZ.RO:
- 1 Decembrie sau 10 Mai? Când s-a n?scut, de fapt, România ?i când ar trebui s-o s?rb?torim?
- Adev?rul despre ASASINAREA f?uritorului PRIMEI UNIRI. Cum a fost ucis Mihai Viteazul | VIDEO
- New York Times: “România este o ?ar? mutilat?, o Românie unit? va fi extrem de dificil?”
- ROMÂNI GENIALI. Asistenta din Br?ila care a învins b?trâne?ea. CELEBRIT??ILE îi datoreaz? tinere?ea
- S-a înrolat ca s? î?i R?ZBUNE fratele ?i pentru a fi aproape de IUBITUL ei. Povestea Ioanei D'Arc a României, FEMEIA care nu a mai apucat Marea Unire | VIDEO
- PRIMUL DOMNITOR. Pove?ti necunoscute despre Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care se deghiza ?i bea cu oamenii de rând
Recomandările noastre
