Emil-Gheorghe Moţa, candidat la funcţia de procuror general. CSM, în 2007: "Ingerinţe în activitatea subordonaţilor săi"

Emil-Gheorghe Moţa, candidat la funcţia de procuror general. CSM, în 2007: "Ingerinţe în activitatea subordonaţilor săi"

Procurorul Gheorghe Emil Moţa, de la Parchetul Gorj, şi-a depus candidatura la Ministerul Justiţiei, pentru funcţia de procuror general al României.

Gheorghe Emil Moţa a devenit cunoscut în mass-media după ce l-a reţinut şi trimis în judecată pe fostul preşedintele al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie, acuzat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. În final, baronul a fost achitat. Gheorghe Moţa a deţinut funcţia de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj până în mai 2007, când plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a revocat. El fusese revocat din oficiu de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, apoi Plenul a confirmat hotărârea. În cursul lunii iulie anul acesta, procurorul gorjean Emil Moţa a fost reclamat de procurorul general al României la Consiliul Superior al Magistraturii, după ce a criticat faptul că judecători de la Tribunalul Golj nu au arestat trei persoane, puse sub acuzare de el. Moţa susţinea într-un interviu că judecătorii Tribunalului Gorj sunt lipsiţi de curaj în privinţa aprobării cererilor sale pentru arestările de 29 de zile pentru persoanele cu notorietate, cercetate de el. Criticile CSM Potrivit deciziei de revocare din funcţie, din 3 mai 2007, verificările inspectorilor CSM au vizat a activitatea unităţilor de parchet în anii 2005 şi 2006. Rezultatul controlului a pus în evidenţă aspecte negative cu privire la organizarea eficientă, comporatmetul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aprtitudinilor manageriale ale prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Gheorghe Emil Moţa.Astfel, "s-au constatat ingerinţe ale prim -procurorului în activitatea de urmărire penală, mai ales în cauze intens mediatizate în momentul emiterii soluţiei". "Aceste imixtiuni s-au concretizat în preluarea unor dosare de la procurorii cărora le fuseseră repartizate spre instrumentare şi efectuarea unor acte de urmărire penale, fără ca acest fapt fie adus la cunoştinţă respectivilor procurori", arătau inspectorii CSM. Anchetă fără ştirea procurorilor de caz Rezultatul verificănlor a pus în evidenţă faptul că într-o cauză primul procuror a emis două mandate de aducere a învinuiţilor la panchet, pentru ca organele de cercetare penală să dispună reţinerea acestora apoi a formulat propunere de arestare preventivă, deşi anterior, procurorul care avea dosarull în supraveghere a respins o asemenea propunere formulatä de poliţie. Într-un alt dosar, prim procuror a infirmat actul de trimitere în judecată a celui faţă de care se efectuase urmărirea penală, pe baza unor declaraţii extrajudiciarc, respectiv a depoziţiilor date de trei persoane audiate în cabinetul său. Dosare mutate discreţionar Inspectorii au mai reţinut, într-o altă cauză că prim procurorul Gheorghe Emil Moţa a infirmat succesiv soluţiile de scoatere de sub urmărire penală date de procuror, de dată repatizând dosarul altui procuror, fără a motiva această măsură. Referítor la ace1aşi dosar, în timp ce cauza se afla în curs de instrumentare la organul de poliţie judicíarä, un cotidian locala menţionat textual poziţia exprimată de procurorul Emil Moţa, care a dispus redeschiderea anchetei: "urmeazä ca în maxim două zile, trei să fie trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie, imediat ce dosarul va ajunge pe masa noatră", afirmaţie ce contravine prevederílor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Declaraţii împotriva judecătorilor Procurorul general Laura Codruţa Kovesi a sesizat, anul trecut , Consiliul Superior al Magistraturii în vederea efectuării de verificări cu privire la procurorul gorjean Moţa Gheorghe Emil. Potrivit unui comunicat de presă remis de Parchetul de pe lângă Înalta Carte de Casaţie şi Justiţie, la data de 05.07.2012, în presa scrisă locală în articolul intitulat "Procurorul Moţa s-a plâns la Consiliul Superior al Magistraturii de soluţiile magistraţilor penalişti ai Tribunalului Gorj" a apărut un material în care se face referire la faptul că procurorul în cauză ar fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare prin care-şi exprimă nemulţumirea faţă de modul în care au fost soluţionate de judecătorii Tribunalului Gorj un număr de 3 cereri de arestare formulate în 3 cauze pe care procurorul Gheorghe Moţa le avea în instrumentare. Interviul acid "Având în vedere că, în raport cu materialul de presă rezultă indicii că procurorul a acordat interviu într-un ziar local, privind situaţia unor dosare penale pe care le-a instrumentat şi în care ar fi formulat propuneri de arestare preventivă respinse de către judecătorii Tribunalului Gorj este necesară efectuarea de verificări de către Inspecţia Judiciară. Soluţia se impune, întrucât contextul creat de Moţa Gheorghe Emil prin interviul acordat ziarului local ,,Gorjeanul" şi afirmaţia potrivit căreia "judecătorii Tribunalului Gorj sunt lipsiţi de curaj în privinţa aprobării cererilor sale pentru arestările de 29 de zile pentru persoanele cu notorietate, cercetate de el (s.n Moţa Gheorghe Emil)… deoarece magistraţii Curţii de Apel Craiova i-au admis recursurile declarate în acele dosare, dispunând arestarea preventivă a persoanelor respective, pentru 29…", este de natură să afecteze probitatea profesională a judecătorilor Tribunalului Gorj", se arată în comunicatul de presă. Dosarul de malpraxis Procurorul general Laura Codruţa Kövesi a sesizat, anul trecut, Consiliul Superior al Magistraturii în vederea efectuării de verificări cu privire la procurorul Gheorghe Emil Moţa de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Potrivit oficialilor, sesizarea a fost trimisă după ce în presa scrisă şi în cadrul emisiunilor de televiziune din 18 aprilie au apărut relatări despre existenţa unor tensiuni între procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, din cauza unui dosar soluţionat de procurorul Gheorghe Emil Moţa având ca obiect infracţiunea de ucidere din culpă (malpraxis) în care procurorul criminalist a întocmit rechizitoriu, iar acesta nu a fost confirmat de prim-procurorul unităţii de parchet.

Ne puteți urmări și pe Google News