Vot popular șocant în Elveția, pentru propunerea sindicatelor privitoare la a treisprezecea pensie.

Pentru prima dată, populația din Elveția a acceptat cu majoritate, printr-un vot popular, o inițiativă sindicală privind extinderea statului social. O adevărată lovitură de teatru în această țară liberală, scrie Le Monde.

Victoria socialismului în Elveția

Cu câteva săptămâni înainte de alegeri, influentul cotidian popular Blick din Zurich îl descria deja drept „cel mai puternic om din țară”, simțind un cutremur politic autentic într-o țară în care seismograful este de obicei înțepenit, deoarece majoritatea (centru-dreapta) nu s-a schimbat niciodată din 1848 încoace, de la întemeierea statului modern.

Duminică, 3 martie, consilierul (senatorul) Pierre-Yves Maillard (Partidul Socialist Elvețian, PSS), care este și președinte al Sindicatului Elvețian (USS), a câștigat într-adevăr una dintre cele mai dure bătălii politice purtate în țara alpină în ultimii ani.

Cu 58,2% din voturi la nivel național și cu o majoritate a cantoanelor favorabile propunerii, cetățenii elvețieni au acceptat inițiativa numită „Trăiește mai bine la pensie”, lansată de sindicate și susținută de PSS și Verzi, în minoritate pe scena politică elvețiană.

Textul urmărește consolidarea asigurării sociale, prin plata unei a treisprezecea indemnizații lunare de pensionare (numită local „a treisprezecea pensie”), care reprezintă o creștere anuală de 8,33%. Guvernul de coaliție federală a recomandat respingerea inițiativei, la fel și angajatorii, care și-au aruncat toate forțele în luptă în ultimele săptămâni, fluturând argumentul unui „faliment” previzibil al fondului național de pensii, AVS, o instituţie tipăic elveţiană, încă de la înfiinţarea ei la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

„Schimbați cursul”

Modest, Pierre-Yves Maillard a refuzat să vorbească despre o victorie personală, în ciuda personalizării campaniei. „În Elveția, cei mai puternici sunt întotdeauna oamenii. Rezultatul votului demonstrează că pactul social încă funcționează”, a declarat senatorul. Potrivit acestuia, „deoarece autoritățile federale nu au niciun răspuns la criza puterii de cumpărare, populația a profitat de oportunitatea care i-a fost dată pentru a schimba cursul”.

Chiar dacă Elveția reușește, împotriva tuturor pronosticelor, să se descurce întotdeauna puțin mai bine decât vecinii săi europeni în timpul crizelor (de exemplu, nu a cunoscut o recesiune în 2020, în primul an al pandemiei de coronavirus), creșterea prețurilor din ultimii trei ani a ajuns să submineze clasa de mijloc, aici ca și în alte părți.

Un regres serios pentru liberalism, în Elveția

Rezultatul este însă un regres serios pentru Consiliul Federal (guvern), pentru partidele de dreapta și pentru angajatori, ale căror multiple avertismente din ultimele săptămâni au rămas fără efect. Cu fiecare vot care propune o creștere a beneficiilor sociale într-o țară în care acestea sunt destul de slabe, cercurile conservatoare și liberale le prezintă drept cheltuieli publice nejustificate, argumentând că modelul elvețian bazat pe responsabilitatea individuală s-a dovedit în mare măsură eficient.

Multă vreme tactica a funcționat. Elvețienii au renunțat astfel, în ultimii cincisprezece ani, la creșterea duratei legale a concediilor, au refuzat un venit minim și au respins o încercare anterioară de a spori fondurile AVS. În general, toate încercările stângii de a obține o mai bună redistribuire a banilor au fost date deoparte în favoarea teoriei „vaselor comunicante” – o economie prosperă va fi în cele din urmă în beneficiul tuturor, fără intervenția statului.

A treisprezecea pensie va costa 5 miliarde de franci

Da-ul elvețienilor pentru o a treisprezecea plată lunară a pensiei va avea ca rezultat 5 miliarde de franci elvețieni (5,23 miliarde de euro) în cheltuieli publice anuale suplimentare începând din 2026. Cum vor fi finanțați? Au fost propuse mai multe căi, precum creșterea TVA-ului (în prezent este de 8,1%) sau contribuțiile la asigurările sociale. Discuția va începe în curând în Parlament, unde deputații de dreapta își vor folosi majoritatea de două treimi pentru a complica implementarea.

Dar un fapt este greu de ascuns: fondurile casei de pensii (AVS) sunt pline (50 de miliarde de franci elvețieni), la fel ca majoritatea conturilor Confederației. Țara este încă foarte departe de a semăna cu „self-service”-ul social de care se temea recent Neue Zürcher Zeitung, principalul ziar liberal elvețian, care este convins că „Elveția se orientează spre stânga”.

(Autor: Serge Enderlin; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)