Partidul prim-ministrului Federaţiei Ruse a pierdut majoritatea parlamentară de două treimi, în urma alegerilor desfăşurate ieri.

Graţie victoriei categorice obţinute la scrutinul din 2007, Rusia Unită, formaţiunea condusă de premierul Vladimir Putin, controla Duma de Stat înaintea alegerilor de ieri, deţinând 315 dintre cele 450 de mandate în Camera inferiorară a Parlamentului de la Moscova. Stilul autoritar al lui Putin, corupţia larg răspândită în rândul oficialilor ruşi şi adâncirea prăpastiei dintre săraci şi bogaţi au privat însă Rusia Unită de majoritatea de două treimi. Potrivit unui sondaj realizat, luna trecută, de institutul independent Centrul Levada, formaţiunea premierului era creditată cu 53% din intenţiile de vot. Chiar dacă sondajul nu a fost confirmat de rezultatele oficiale, Rusia Unită va rămâne cea mai puternică forţă din Duma de Stat, dar nu va putea amenda Constituţia fără sprijinul altor formaţiuni parlamentare. Estimare: 48,5% din voturi Aseară, sondajele efectuate la ieşirea de la urne arătau că Rusia Unită a câştigat alegerile, cu 48,5% din voturi. La scrutinul de ieri au participă şapte partide. Partidul Comunist, de opoziţie, rămâne pe locul al II-lea în forul legislativ, cu 19,8%. Pe locul al III-lea s-a clasat Rusia Dreaptă (de centrustânga) -12,8%, urmată de Partidul Liberal-Democrat al ultranaţionalistului Vladimir Jiri novski (11,42%). Pentru ultima dată, pragul electoral a fost de 7%, urmând ca la viitoarele alegeri, din 2016, să fie coborât la 5% din totalul sufragiilor. Un recul al democraţiei Fraudele electorale masive, blocarea accesului la unele siteuri independente şi intimidarea observatorilor şi jurnaliştilor i-au făcut pe opozanţii regimului Putin să concluzioneze că legislativele de ieri indică un recul net al democraţiei în Rusia. "Nu se poate vorbi de alegeri, din cauza fraudelor masive şi organizate sistematic de partidul aflat la putere. Mai bine să nu utilizăm acest cuvânt", a declarat Serghei Kovalev, fost deţinut politic în perioada sovietică, astăzi un critic al Kremlinului. Pentru Dmitri Oreşkin, reprezentant al mişcării Cetăţeanul Observator, un ONG care a monitorizat scrutinul, "acestea sunt cele mai scandaloase alegeri din istoria noastră". Mai multe site-uri ale opoziţiei, implicate în reclamarea fraudelor, au fost victime ale unui misterios atac cibernetic, care le-au făcut inaccesibile. "Aceste atacuri au fost organizate de Kremlin. Autorităţile se antrenează să facă faţă unor eventuale manifestaţii în masă, în cazul unei mobilizări prin intermediul reţelelor de socializare", susţinea Zoia Svetova, jurnalistă la hebdomadarul "The New Times". Dezamăgire populară Majoritatea cetăţenilor ruşi au mers la urne convinşi că votul lor nu le va schimba cu nimic viaţa, transmite Agerpres. "Ne-am obişnuit să se decidă în locul nostru. Indiferent cum am vota, nimic nu se schimbă. Ne-am dori ca viitorii deputaţi să se gândească într-o mai mare măsură la nevoile populaţiei. Dar oricum vor avea grijă mai mult de ei", declara Irina Sergheevna, o tânără în vârstă de 25 de ani. "Nu-mi leg nicio speranţă de acest scrutin. Bineînţeles că aş vrea să crească nivelul de trai, să se dezvolte industria, să apară locuri de muncă, dar sunt sceptică", spunea şi Victoria Dobâcina, în vârstă de 45 de ani. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/BUmv_QHSrjw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 4 formaţiuni au reuşit să depăşească pragul electoral