Oraşele egiptene sunt de câteva zile scena unor grave violenţe prin care populaţia dezaprobă regimul militar instaurat după căderea lui Mubarak.
Violenţele din ultimele zile de la Cairo, în care două persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte câteva sute au fost rănite, cu doar o săptămână înainte de primele alegeri libere din istoria recentă a Egiptului, ridică invariabil întrebarea cât de mult s-a schimbat statul arab din februarie, când a fost înlăturat de la putere Hosni Mubarak. Ca şi în iarnă, când miile de manifestanţi cereau în stradă demisia celui care a condus ţara cu o mână de fier timp de 30 de ani, egiptenii au ales Piaţa Tahrir, simbolul luptei pentru libertate, pentru a protesta faţă de regimul militar care asigură interimatul la Cairo. Mai exact, populaţia este iritată de un proiect de constituţie care prevede că armata va menţine controlul asupra administraţiei centrale şi după alegerile legislative din 28 noiembrie. "Aceste violenţe arată că Hosni Mubarak este încă la putere. Avem o singură revendicare, armata să se retragă şi să fie înlocuită de un consiliu civil", a declarat pentru BBC unul din manifestanţii strânşi în Piaţa Tahrir. Printre aceştia s-au strecurat şi susţinători ai formaţiunii islamiste Frăţia Musulmană, interzisă de precedentul regim de la Cairo, care vede armata ca un pericol direct la adresa şanselor sale de expansiune politică. Violenţele din centrul capitalei egiptene sunt cele mai grave de la transferul de putere din februarie, doi oamenii pierzându-şi viaţa, iar alţi 900 de manifestanţi fiind răniţi. Un spital de campanie a fost instalat în Piaţa Tahrir pentru a-i îngriji pe cei loviţi de gloanţele de cauciuc trase de poliţiştii care, sub asediul maselor, s-au retras ieri temporar pe străzile lăturalnice. Revoluţia deturnată Egiptenii, care nu au văzut cu ochi buni prezenţa armatei în fruntea ţării de la bun început, contestă mai multe articole din proiectul de constituţie întocmit de armată, făcut public abia la începutul acestei luni. Astfel, potrivit textului, forţele armate nu vor fi supuse unui control al puterii civile şi vor avea, astfel, un buget separat care să le menţină această independenţă instituţională. Cei care au luptat împotriva dictaturii Mubarak se tem că, dacă acest proiect de constituţie este aprobat, toate libertăţile câştigate în urma revoltelor din ianuarie-februarie vor fi compromise. Îngrijorarea egiptenilor privind planurile ascunse ale juntei militare sunt cu atât mai mari cu cât unele voci de pe scena politică cer mareşalului Mohamed Hussein Tantawi, cel care deţine de fapt frâiele în Egipt, să candideze la alegerile prezidenţiale din 2013. Populaţia nu uită însă că Tantawi i-a fost fidel fostului dictator Hosni Mubarak timp de mai bine de 20 ani. Calculele generalilor Deşi a promis că va organiza alegeri în septembrie după care va cedaputerea noiiadministraţii alese prin vot democratic, armata a amânat cu două luni data scrutinului. Mai mult, junta militară a anunţat că transferul autorităţii se va face abia după aprobarea unei noi constituţii, care să curpindă şi controversatele prevederi, şi alegerea unui preşedinte al ţării, probabil nu mai devreme de 2013. Populaţia se teme că, spre deosebire de Tunisia, unde au avut loc luna trecută alegeri libere, armata va încerca să influenţeze rezultatul scrutinului care debutează lunea viitoare şi este aşteptat să se deruleze până în ianuarie. În acest context este pusă şi decizia de reînfiinţare a ministerului Informaţiilor, deşi Tantawi dădea asigurări în primăvară că "această sursă de cenzură şi înşelătorie oficială" va fi închisă definitiv. Sub presiunea străzii care se extinde şi în alte oraşe, consiliul militar de tranziţie de la Cairo a anunţat ieri că fie va scoate din proiectul de constituţie prevederile care au inflamat spiritele în rândul cetăţenilor, fie le va înlocui cu altele care să nu mai lase loc de interpretări privind viitorul rol al armatei. Nu a spus nimic însă despre momentul în care transferul de putere către o autoritate civilă va avea efectiv loc. "Adevărata revoluţie nu a avut încă loc. Violenţele demonstrează că Mubarak se află în continuare la putere." AHMED HANI, manifestant din Piaţa Tahrir <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/8XGEKBE023M" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>