Egiptenii dau primul examen la democraţie

Dan Stancu in International la 28 noiembrie 2011, 8:44

De azi şi până în ianuarie, aproximativ 45 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne pentru a desemna 498 de parlamentari.

Primele alegeri legislative organizate în Egipt după înlăturarea de la putere a dictatorului Hosni Mubarak, în februarie, sunt văzute ca unul dintre cele mai importante exerciţii de democraţie din lume, scrie cotidianul britanic "The Guardian". Deoarece ţara este împărţită în 27 de guvernorate, scrutinul pentru locurile din camera inferioară a parlamentului se va desfăşura în trei etape: prima are loc azi şi include marile centre urbane Cairo şi Alexandria, a doua este programată pe 14 decembrie, când votează alegătorii din Giza, Suez, Aswan şi Sohag, iar runda finală se va desfăşura pe data de 3 ianuarie 2012, când la urne sunt chemaţi, printre alţii, egiptenii din Peninsula Sinai şi din Delta Nilului. Membrii Camerei superioare vor fi aleşi în perioada 29 ianuarie - 11 martie, scrutinul prezidenţial urmând să aibă loc la jumătatea lui 2012. Fraţii Musulmani contra Egiptenii Liberi Marea bătălie pentru mandatele parlamentare se dă între Frăţia Musulmană - care şi-a creat propria formaţiune politică, Partidul Libertate şi Justiţie - şi rivalii seculari, Egiptenii Liberi, grupare fondată de miliardarul copt Naguib Sawiris. Fraţii Musulmani s-au aliat cu mai multe partide şi au format Alianţa Democrată, în timp ce Egiptenii Liberi au atras mai multe formaţiuni seculare în Blocul Egiptean, notează "The Guardian". Potrivit BBC, în cursa pentru un loc în parlament au intrat peste 40 de partide, numărul total al candidaţilor fiind de aproximativ 10.000. O voce importantă se face auzită Fraţii Musulmani au cerut, ieri, ca viitorul guvern de la Cairo să fie format de majoritatea parlamentară. "Viitorul parlament trebuie să reprezinte poporul. Consiliul militar trebuie să însărcineze partidul care va obţine majoritatea voturilor să formeze guvernul", a spus purtătorul de cuvânt al grupării, Mahmoud Ghozlan. Asta după ce un membru al Consiliului suprem al forţelor armate, generalul Mamdouh Shahin, declarase că "viitorul parlament nu va avea nicio autoritate asupra guvernului". Ghozlan a adăugat că armata este pentru instaurarea unui regim parlamentar, în locul celui prezidenţial. "Nu există nicio instituţie de stat care să nu fie în subordinea preşedintelui Republicii, cu excepţia parlamentului. Da, preferăm un regim parlamentar", a subliniat Mahmoud Ghozlan. Peste 100.000 de egipteni din străinătate, care nu aveau drept de vot în timpul regimului lui Hosni Mubarak, au votat deja la alegerile legislative de săptămâna aceasta, în ambasade şi consulate ale Egiptului. Numărul egiptenilor care trăiesc în străinătate este estimat la circa 8 milioane, la o populaţie totală de peste 80 milioane de persoane. Vot sub tensiune La Cairo, liderul regimului militar, mareşalul Hussein Tantawi a avertizat, ieri, că nu va permite perturbarea scrutinului legislativ şi că vor exista "consecinţe grave" dacă Egiptul nu depăşeşte actuala criză. "Suntem la răscruce. Nu există decât două căi: ori alegerile sunt un succes şi conduc Egiptul spre securitate, ori urmează confruntarea cu obstacole periculoase, ceea ce noi, ca parte a poporului egiptean, nu vom permite", a subliniat mareşalul Tantawi. Peste 40 de oameni şi-au pierdut viaţa şi circa 2.000 au fost rănite săptămâna trecută, în urma confruntărilor dintre protestatarii din Piaţa Tahrir şi forţele de ordine. În opinia analiştilor politici, violenţele nu vor duce le amânarea scrutinului legislativ, dar ar putea afecta rata prezenţei la urne.

Generalii, privilegiaţii vechiului şi noului Egipt