Mii de egipteni ostili regimului Hosni Mubarak au sfidat starea de asediu şi restricţiile impuse de autorităţi şi au petrecut încă o noapte în centrul capitalei Cairo. Ei au promis să rămână în stradă până când preşedintele renunţă la putere, relatează Le Figaro. Aşa că azi-dimineaţă s-au adunat din nou ca să protesteze. Noul guvern egiptean a depus între timp jurământul.
Noul guvern egiptean a depus azi jurământul în faţa preşedintelui egiptean Hosni Mubarak. Noi miniştri de finanţe şi de interne au fost numiţi, a anunţat televiziunea de stat, citată de agenţiile internaţionale de ştiri.
Cea mai semnificativă schimbare o constituie înlocuirea ministrului de interne care conduce forţele de securitate internă. Un general de poliţie în retragere, Mahmoud Wagdi, îl va înlocui pe Habib el-Adly, care este foarte contestat de protestatari pentru brutalitatea manifestată de forţele de securitate, notează Agerpres.
Mubarak i-a menţinut în noul guvern pe ministrul apărării, Field Marshal Hussein Tantawi, şi pe ministrul de externe, Ahmed Aboul Gheit. Noul guvern, condus de premierul Ahmad Chafik, va avea rolul de a promova democraţia şi de a relua dialogul cu opoziţia pentru a restabili încrederea în economia ţării, a declarat Mubarak ieri. "Înainte de toate, insist pe importanţa urgentării aplicării de nou măsuri durabile, pentru mai multe reforme politice, constituţionale şi legislative printr-un dialog cu toate partidele", a spus preşedintele. Vechiul guvern a fost demis de preşedinte vineri, ca o reacţie la protestele din ţară. Ce va alege armata? Protestele au continuat azi în Egipt, iar demonstranţii presează armata să se alăture manifestaţiilor. "Soldaţii trebuie să aleagă între Egipt şi Mubarak", scrie pe o pancartă din Piaţa Tahrir, unde manifestanţii îşi împart prieteneşte mâncarea cu militarii, desfăşuraţi în zonă ca să menţină ordinea. "Armata se află într-o situaţie delicată şi trebuie să decidă ce va face cu preşedintele. Armata ar putea să vadă în Mubarak un fugar, însă nu vrea să-l vadă fugind cu coada între picioare precum dictatorul tunisian Ben Ali. Cred că vrea să-l vadă renunţând la putere aşa cum se cuvine", e de părere analistul Faysal Itani, citat de Le Point. Apel la grevă generală Demisia guvernului, urmată de numirea unui vicepreşedinte şi promisiunile lui Mubarak în favoarea reformelor economice nu au avut efectul scontat. Egiptenii nu renunţă şi cer în continuare demisia preşedintelui aflat de trei decenii în fruntea ţării. Azi se împlinesc şapte zile de când egiptenii cer demisia preşedintelui Mubarak şi au făcut apel la grevă generală. În plus, mâine va avea loc un marş de protest la care sunt aşteptaţi peste un milion de oameni. Manifestaţiile violente s-au soldat cu peste 125 de morţi şi mii de răniţi. Presiunea Statelor Unite pentru o tranziţie democratică în Egipt s-a accentuat ieri. Iar Hosni Mubarak i-a consultat pe şefii armatei, actori esenţiali în criza din Egipt, notează Reuters. Dumitru Chican, fost ambasador în Emiratele Arabe Unite şi diplomat cu misiuni în majoritatea ţărilor arabe, a explicat, pentru EVZ, mecanismul care a stat în spatele revoltelor din Orientul Mijlociu. Citeşte AICI ce spune analistul despre haosul din Egipt.