La câteva zile după demisia preşedintelui, autoritatea militară a preluat conducerea ţării şi o va exercita până la organizarea de noi alegeri.

Consiliul suprem al forţelor armate, care a preluat puterea în Egipt după demisia lui Hosni Mubarak, a suspendat ieri Constituţia, a dizolvat parlamentul şi a anunţat organizarea de alegeri în maximum şase luni. Măsurile vin în întâmpinarea celor mai multe solicitări adresate de protestatarii antiguvernamentali care au demonstrat timp de trei săptămâni în Egipt.

Autoritatea militară va rămâne la conducerea ţării până la noi alegeri şi va avea puterea de a emite legi. În funcţie, până la formarea unui nou cabinet, va rămâne însă şi actualul guvern interimar, condus de premierul Ahmed Shafiq.

Armata nu a răspuns încă unei alte solicitări a opoziţiei - ridicarea stării permanente de urgenţă, impuse în ultimele decenii de regimul Mubarak, notează "New York Times". Consiliul suprem a promis, anterior, să facă şi acest pas după ce situaţia securităţii se va îmbunătăţi.

Cine conduce ţara

La trei săptămâni de la începerea protestelor care au dus la căderea lui Mubarak, piaţa Tahrir, centrul demonstraţiilor antiguvernamentale, a fost iarăşi deschisă circulaţiei.

Câteva sute de protestatari au rezistat însă în stradă până în ultimul moment şi şi-au exprimat neîncrederea în noua conducere militară a ţării. Există motive pentru această neîncredere. Consiliul suprem al forţelor armate, garantul tranziţiei, este condus de mareşalul Mohammed Tantaoui, un apropiat al lui Mubarak şi un simbol viu al forţelor reacţionare care s-au menţinut în inima puterii, scrie BBC. Potrivit telegramelor diplomatice americane dezvăluite de site-ul WikiLeaks, el s-a opus ferm, în trecut, reformelor politice şi economice, despre care credea că ar eroda puterea guvernului.

Amendarea Constituţiei

Un motiv de mulţumire pentru demonstranţi este dizolvarea parlamentului, dominat de partidul fostului preşedinte. Pentru opoziţia egipteană însă, greul abia începe. După ce s-au luptat timp de zeci de ani din semilegalitate cu regimul, democraţii trebuie să construiască rapid platformele politice care să le permită să participe la alegeri şi să preia, în mod democratic, puterea. Este neclar încă dacă Frăţia Musulmană, cea mai puternică grupare de opoziţie, interzisă de Mubarak, va avea dreptul de a participa în mod oficial la alegeri.

La fel de neclară este şi componenţa viitoarei comisii care va amenda Constituţia ţării, ce urmează să fie adoptată prin referendum. Toate aceste răspunsuri trebuie să vină de la Consiliul suprem al forţelor armate. Zilele trecute, acesta a clarificat un aspect important pentru comunitatea internaţională.

Autoritatea militară a asigurat că tratatele de pace cu Israelul rămân în vigoare şi după plecarea lui Mubarak.