Măcinat de hiperinflație, de sancțiunile americane și de eșecul reformelor monetare, rialul și-a pierdut total încrederea populației iraniene.

În fața amenințării sancțiunilor americane, Iranul a decis să-și liberalizeze piața de schimb, la câteva luni după ce a încercat zadarnic să reinstituie contronlul asupra ei.

Legea cererii și a ofertei va fixa de acum valoarea rialului iranian, cu excepția produselor de primă necesitate (alimente, medicamente etc.) care vor continua să beneficieze de rata de schimb oficială de 44.000 de riali pentru un dolar.

Liberalizarea, deși relativă, urmărește să susțină o monedă care și-a pierdut masiv din valoare.

Persoanele fizice vor putea schimba riali contra dolari, dar în anumite limite și doar dacă își justifică tranzacțiile (cheltuieli medicale, călătorii în străinătate, taxe de școlarizare etc.)

Pe piața neagră, dolarul se schimbă cu un preț de aproximativ 95.000 de riali, dar în iulie a depășit bariera de 100.000 de riali, atingând un record de 119.000.

Pe 28 iulie, deviza iraniană a cunoscut un crah: 12,5% cădere într-o zi. Rialul și-a pierdut jumătate din valoarea sa pe piața neagră, de la reforma monetară lansată în aprilie, care viza unificarea ratelor de schimb, „legarea” de dolar și restaurarea încrederii în moneda iraniană. Un eșec care a grăbit prăbușirea rialului.

Situația economică și financiară s-a înrăutățit de la reforma din aprilie. Inflația anuală este de 190% și nu 10%, cât este rata oficială, potrivit lui Steve Hanke, economist la Johns Hopkins University.

Rialul a intrat în „spirala morții”, la fel ca în 2012, când administrația Obama a impus noi sancțiuni din cauza programului său nuclear, scrie Les Echos.

La sfârșitul lui iunie, oficiile  de schimb ale Marelui Bazar din Teheran au intrat în grevă, pentru a protesta față de prăbușirea monedei și de impactul negativ al afacerilor lor. Un număr mare de oficii de schimb au fost închise încă din aprilie, acuzate de putere că alimentează specula.

Neîncrederea față de rial alimentează tulburările sociale și nemulțumirea populației. La începutul anului, 63% dintre iranieni declarau că proasta gestionare economică și corupția sunt principalele probleme care afectează economia. Doar 32% dădeau vina pe sancțiuni.

Iranul a numit un nou guvernator al băncii centrale, după ce l-a concediat pe predecesorul, considerat incapabil să gestioneze criza financiară.

Responsabilii cu schimburile ale băncii centrale au fost arestați, fiind suspectați de corupție și acuzați că și-au umflat conturile personale.

Nemaiputând de acum să cumpere dolari, din cauza sancțiunilor, banca centrală iraniană va fi nevoită să-și diversifice în alte monede rezervele sale de schimb estimate de FMI la 130 de miliarde de dolari în 2017.

Guvernul de la Teheran a fixat la 10.000 de euro (11.600 de dolari) lichiditățile pe care persoanele fizice le pot deține în afara sistemului bancar.

La oficiile de schimb din aeroporturi, iranienii pot retrage între 500 și 1000 de euro, în funcție de destinația lor. Prin aceste măsuri, Iranul vrea să controleze și să prevină fuga de capital.

La începutul lunii mai, șeful comisieie economice a parlamentului iranian a evaluat la 2,5 miliarde de dolari sumele care au părăsit țara, fiind investite în devize criptografice precum bitcoin. Iranul a interzis băncilor sale să se lanseze în sectorul cripto-monedelor.

La fel ca Venezuela, Iranul dorește să-și lanseze propria cripto-monedă pentru a încerca să ocolească sancțiunile americane.

Persoanele fizice caută alte soluții pentru a-și proteja economiile. Aurul este plasamentul preferat împotriva hiperinflației și cunoaște o creștere spectaculoasă în preferințele populației. Cererea de aur (monede, ligouri) s-a triplat în Iran în al doilea trimestru față de perioada similară a anului trecut.