În trimp ce insurgenții „anti rasism” țipă de mama focului că e prea multă poliție, incidentele cu arme de foc au crescut cu 130% luna trecută.
Pentru locuitorii din New York, ideea unei întoarceri în anii 1990, o perioadă marcată de o puternică infracționalitate, le dă fiori reci.
Spectrul acestei perioade violente a reapărut în ultimele zile în presa locală și în discuții.
La 13 iulie, numărul incidentelor care au implicat apăsarea pe trăgaciul unei arme a ajuns la 634, de la începutul anului, comparativ cu 394 în aceeași perioadă a anului trecut.
A fost prima dată din 2016 când pragul de 400 de astfel de incidente a fost depășit la jumătatea anului.
În weekendul lung al zilei de 4 iulie, Ziua Independenței, 64 de persoane au fost lovite de gloanțe. Și, în weekendul următor, încă 53, din care 4 fatal.
Printre ei, un copil în vârstă de un an, ucis în timpul unui grătar în Brooklyn.
În iunie au avut loc 205 de incidente armate, cel mai ridicat nivel înregistrat pentru luna respectivă din 1996. Numărul de omucideri a crescut, de asemenea, cu 21% (până la 174) în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
Motivele acestei explozii de violență îi divizează pe politicieni și experți.
Christopher Herrmann, fost lucrător la NYPD (departamentul de poliție din New York) și profesor de științe polițienești la Universitatea John Jay, precizează că anotimpul estival a fost marcat în mod tradițional de o creștere a activității infracționale în New York.
Cu toate acestea, tendința a fost observată de la începutul anului. Pentru el, mai mulți factori explică numărul mare de incidente armate din iulie.
Începând cu circulația constantă a armelor de foc în oraș, altfel considerat ca una din cele mai sigure metropole din Statele Unite, și ieșirea progresivă din izolare, ceea ce a făcut mai frecventă posibilitatea reglării de conturi.
Hermann a punctat și asupra impactului manifestațiilor organizate de insurgenții Black Lives Matter împotriva forțelor polițienești, care continuă la New York.
Black Lives Matter cer în special reducerea bugetului poliției. Ceea ce au și obținut.
Anvelopa bugetară alocată NYPD a fost ciuntită cu un miliard de dolari (dintr-un buget total de 6 miliarde) iar șeful poliției din New York a anunțat, luna trecută, desființarea unei unități specializate în urmărirea armelor ilegale și a infracțiunilor cu violență.
Acum, mai multe voci se ridică în cadrul poliției pentru a critica această decizie.
Alte măsuri sunt denunțate, precum eliberarea recentă a unor deținuți invocându-se criza Covid-19 și relaxarea condițiilor de cauțiune votate de statul New York în urmă cu câteva luni.
Christopher Herrmann insistă, de asemenea, asupra impactului climatului actual asupra moralului polițiștilor, care s-au îmbolnăvit de Covid cu sutele. „Nu se simt susținuți de liderii politici și le este frică să facă arestări pentru a ajunge în mass-media”, spune el.
În același timp, primarul reduce promoțiile de noi recruți și un număr record de agenți au decis să se retragă. „Acesta nu este un scenariu bun, nici pentru oraș, nici pentru poliție”, afirmă Herrmann.
Însă alții nu sunt de acord cu aceste realități. Mai mulți aleși municipali acuză NYPD că a încetinit voluntar ritmul intervențiilor.
Alții, precum reprezentanta Alexandria Ocasio-Cortez, stângistă a Partidului Democrat, au pus pe seama creșterii incidentelor cu arme de foc „disperarea economică” provocată de criza sanitară în New York și din alte orașe americane.
Invocând leitmotivul că aceste acte de violență sunt concentrate în cartierele defavorizate, populate în majoritate de „minorități rasiale”, care sunt mai vulnerabile la coronavirus decât „populația albă”.